Cu peste 500.000 de publicaţii, peste 13.000 de abonaţi şi peste 500 de cititori care-i trec zilnic pragul, Biblioteca Judeţeană Argeş „Dinicu Golescu” este fără îndoială una din instituţiile culturale cele mai importante şi vizitate din judeţul Argeş. Astfel, am dorit să aflăm mai multe despre această instituţie chiar de la directorul său, Octavian Sachelarie, căruia i-am solicitat un scurt interviu.
# Cu ce piese sau lucrări importante se poate lăuda Biblioteca Judeţeană Argeş?
– Fondul total de carte pe care îl avem este în jur de 500.000 de unităţi. Dar, o bibliotecă serioasă trebuie să aibă un fond de referinţă foarte important. Acesta înseamnă dicţionare, enciclopedii, lucrări de referinţă în diferite domenii, colecţii de cărţi vechi. În această bibliotecă avem 200 de volume de carte veche, cea mai veche datând din 1545. Noi, la sala de lectură avem toate enciclopediile mari ale lumii pe care le completăm în permanenţă, pentru că, orice enciclopedie mare scoate un nou volum în fiecare an pentru a completa informaţia care este perpetuă. Lucrările aparţinând fondului de referinţă nu pleacă acasă, ele pot fi citite aici, eventual cine doreşte poate face copii. De asemenea, trebuie să ştiţi că într-o bibliotecă nu găsiţi doar cărţi sau ziare. Găsiţi CD-uri, cărţi poştale ilustrate din care avem 20.000. Dispunem de nişte mijloace speciale de a proteja aceste valori dar, este important ca ele să fie văzute, mai ales de către copii. Ca bibliotecar, atunci când achiziţionezi cărţi trebuie să ţii cont de două aspecte. Să-ţi completezi colecţiile pe care le ai, de exemplu, dacă ai primele două volume trebuie urmărit şi achiziţionat şi cel de-al treilea volum, altfel colecţia nu este completă. În al doilea rând trebuie să reuşeşti să-ţi serveşti prompt utilizatorii. În cazul nostru, 70% dintre ei sunt elevi şi studenţi.
# Câţi utilizatori are Biblioteca Judeţeană Argeş?
– Avem 13.000 de utilizatori cu permis. În momentul în care vii aici ţi se eliberează un permis care costă 5 lei şi este valabil cinci ani. E o chestiune mai mult simbolică şi aş vrea ca oamenii să ştie că aceste fonduri ne rămân nouă şi le folosim pentru a îmbogăţi fondul de carte. De exemplu, cărţile pentru copii sunt luate în exemplare mai mari şi e uşor de înţeles de ce. Oricum, pe lângă aceşti 13.000 de utilizatori cu permis, există şi o lectură subterană, ca să spun aşa, adică tu dacă iei o carte acasă s-ar putea să o mai citească trei membri ai familiei care nu au permis.
„Nu mai vedem la sala de lectură coada care era acum cinci sau șase ani”
# Cititorii preferă în general să împrumute cărţile, sau vin să lectureze aici?
– Comportamentul de lectură s-a schimbat, nu mai vedem la sala de lectură coada care era acum cinci sau şase ani. Oamenii vin în general să împrumute cărţile datorită faptului că acasă o pot citi la orice oră doresc. Sunt şi oameni care nu mai vin aici pentru că nu găsesc în catalogul nostru online informaţiile de care au nevoie. Eu i-aş sfătui să vină totuşi încoace, pentru că noi nu-i vom lăsa să plece acasă cu mâna goală. Există un serviciu de schimb inter-bilbliotecar prin care putem aduce o carte de la Iaşi sau de la Cluj, spre exemplu, sau le putem spune măcar unde pot găsi cărţile.
„Se citește mai puțin pentru suflet”
# Mai sunt argeşenii pasionaţi de lectură? Şi ce gen de cărţi atrag mai mult astăzi, beletristica sau ştiinţa şi tehnica?
– Anumiţi argeşeni citesc foarte mult. Oricum, eu fiind sociolog nu generalizez niciodată. Să ştiţi că există o anumită nişă. Lectura se învaţă, se educă, dacă eşti obişnuit de mic să citeşti o vei face toată viaţa. Sigur că astăzi există Măria Sa calculatorul căruia nu avem ce-i face, dar eu cred că există o saturaţie faţă de această tehnologie şi oamenii se vor întoarce încet, încet la valorile umane. Referitor la partea a doua a întrebării, răspunsul este foarte clar, acum se citeşte pragmatic. Adică se citeşte pentru a se pregăti un examen, pentru a se face o licenţă sau pentru a se pregăti un concurs în vederea obţinerii unui loc de muncă. Mai puţin se citeşte subiectiv, pentru suflet şi asta este o mare pierdere din păcate, pentru că un om care citeşte nu poate fi indolent, insensibil sau violent.
# Cum aţi putea caracteriza publicul argeşean, este unul disciplinat sau indisciplinat? De exemplu, sunt probleme cu înapoierea cărţilor?
– Avem puse nişte amenzi şi ele mai mult simbolice, dar nu sunt probleme. Pierderile sunt nesemnificative. Chiar putem să spunem că în Piteşti există un public civilizat.
„La Domnești avem una dintre primele trei biblioteci comunale din țară”
# Care sunt bibliotecile comunale bine înzestrate din punct de vedere al volumului de cărţi?
– Nu ăsta este cel mai important reper, să ştiţi. Noi avem o bibliotecă absolut remarcabilă, cred că este între primele trei biblioteci comunale din ţară, la Domneşti. Este o bibliotecă unică, care are şi un muzeu. Din păcate, acolo suntem de aproximativ un an de zile într-o oarecare criză, pentru că, cel care a creat-o şi a muncit o viaţă întreagă acolo, a murit. Foarte bine înzestrate sunt bibliotecile de la Călineşti, Vedea, Mozăceni sau Leordeni, dar şi altele.
# Care sunt planurile de viitor ale Bibliotecii Judeţene?
– Obiectivul meu foarte mare şi la care nu o să renunţ este biblioteca virtulă. România este parte la ora asta a unei biblioteci virtuale europene. Asta înseamnă să stai acasă în fotoliu şi în baza unui abonament să ai acces la tot textul unei cărţi, pe baza unui program care să-ţi dea posibilitatea să selectezi informaţia foarte rapid. E un lucru foarte util mai ales pentru cărţile vechi şi colecţiile speciale pe care le-am putea conserva altfel. Gândiţi-vă ce înseamnă să răsfoieşti o carte de trei sute de ani.
Ionuţ BURCEA
0 Comentarii