# Cazul Şuţan sau cum să te împopoţonezi pe nedrept cu laurii unui fizician genial. # La nici 40 de ani, asist. univ. drd. Claudiu Șuțan de la Universitatea din Pitești este o minte strălucită a inventicii românești, având nu mai puțin de nouă medalii (dintre care cinci de aur) la cele mai importante saloane internaționale de profil # Pe una dintre invențiile sale se bat Mercedes, BMW, Ford, General Motors și Renault # Din păcate, pe câteva dintre invențiile sale apar ca și coautori rectorul Ionel Didea și omul de afaceri Gheorghe Axinte, care nu au nici în clin nici în mânecă cu inventica # Modest și oarecum jenat de situație, genialul inventator ne-a spus că cei doi l-au ajutat cu partea de… consultanță.
Dacă s-ar acorda medalia de aur pentru modestie, omul din fața mea ar avea șanse mari de tot să o câștige. O minte absolut strălucită, o figură blândă și luminoasă, un om extrem de pasionat de munca lui și care pune mereu performanța echipei înaintea performanței individuale. La nici 40 de ani, Claudiu Șuțan este asist. univ. drd. la Facultatea de Științe a Universității din Pitești (unde predă fizica din 2003) și – mai presus de toate – este un inventator de top mondial.
Dacă aș fi avut mintea, invențiile și medaliile lui Claudiu Șuțan, probabil că acum aș fi lucrat la vreo mare universitate ori companie din S.U.A. Nu este, din păcate, și cazul său și am constatat asta din lunga discuție pe care am avut-o cu profesorul Șuțan, un om extrem de atașat de Universitatea din Pitești și de echipa sa de cercetare. Din păcate însă, de atașamentul și de valoarea sa profită și alții, fără merite de inventatori. Și i-am numit aici pe Ionel Didea, rectorul Universității din Pitești și pe controversatul om de afaceri Gheorghe Axinte de la Argecom. Cei doi apar fără nicio jenă, ca și coautori, la mai multe invenții ale lui Claudiu Șuțan premiate la nivel mondial, fără a avea însă nici cel mai mic merit pe partea de inventică. Atât rectorul Didea, cât și magnatul Axinte nu sunt decât niște oportuniști ce beneficiază la CV de premiile obținute la Salonul de Inventică de la Geneva-2013, grație muncii și minții strălucite a unui tânăr genial.
Geamul prin care trece lumina, însă nu și radiația termică
Din 2006, invențiile lui Claudiu Șuțan (realizate individual sau în echipă cu alţi colegi) au obținut nu mai puțin de nouă medalii la cele mai importante saloane internaționale de profil: cinci de aur și una de argint la Geneva, câte una de argint la Bruxelles și PROINVENT Cluj, plus una de bronz la Inventika București. Ca să nu mai vorbim că un plan de afaceri al său a fost declarat câștigător la una dintre edițiile emisiunii „Arena Leilor” de la TVR 2.
Nu sunt foarte mulți cei care știu că profesorul Şuțan este autorul sistemului PVC cu geam termopan cu jaluzea încorporată, invenție dezvoltată împreună cu managerul Nicolae Durdui de la Send 92, firmă care a şi suportat din fonduri proprii participarea la Salonul de la Geneva în urmă cu câțiva ani. Deocamdată însă, din cauza costurilor mari de producție, invenția nu a fost aplicată. Însă are șanse mari să intre în producția de serie nu peste mult timp, mai ales că avantajele sunt excepționale. Cel mai important, acest sistem PVC a înregistrat recent niște coeficienți termici fantastici: 20,8 (20 de grade). Ceea ce înseamnă că lumina trece, însă nu și radiația termică.
Chinezii i-au furat o invenție
Prima invenție cu care Claudiu Șuțan a fost premiat (în 2006) se referea la proiecția de imagini luminoase dinamice. O invenție ce ar fi putut fi de mare impact pentru industria publicității și care a fost… furată de chinezi. Mai precis, în 2006, pe când Claudiu Șuțan se afla la Salonul de la Geneva, un chinez fără… identitate i-a tot filmat invenția. Nu peste mult timp, profesorul piteștean a avut surpriza să afle că invenția sa a fost folosită de o firmă din China pentru a face reclamă celor de la Philips.
Însă Claudiu Șuțan nu a renunțat. Și a continuat să inventeze. Să muncească iar și iar. În fiecare zi. An de an.
Juristul Ionel Didea a devenit „inventator” de… sistem de creștere a eficienței turbinelor eoliene
Iar în acest an, Claudiu Șuțan a dat cu adevărat lovitura, obținând nu mai puțin de patru medalii – trei de aur și una de argint – la Salonul Internațional de la Geneva. Din păcate însă, pe diplomele din Elveția apar ca… inventatori și oameni care nu au absolut nicio treabă cu partea de inventică. Cum spuneam, este vorba de rectorul Ionel Didea și de omul de afaceri Gheorghe Axinte de la Argecom. Intrigat oarecum de asocierea cu cei doi, care nu au niciun merit, la proiectul său, l-am rugat pe genialul inventator să comenteze pe marginea acestui aspect. Cu modestia care îl caracterizează, Claudiu Șuțan s-a rezumat să ne spună doar atât: „Ideea nu valorează nimic singură. Domnul Axinte m-a ajutat mult pe parta de consultanță, mai ales că se pricepe foarte bine la domeniul construcțiilor. Și domnul rector Didea m-a ajutat tot pe partea de consultanță.” Ce-ar mai fi de zis? Aproape nimic.
Nedreptatea este cu atât mai mare cu cât Claudiu Șuțan a fost la Geneva și cel care a prezentat invențiile – în engleză – și a răspuns la toate întrebările echipei de patru membri a juriului, cel mai dur de până acum, având în componență în total la Geneva 82 de specialiști din toată lumea. Nici nu vrem să ne închipuim ce ar fi însemnat ca rectorul Didea sau magnatul Axinte să fie nevoiți ei înșiși să-și susțină „invenția” în fața specialiștilor în fizică veniți de pe tot globul. Dacă, prin autosugestie, la magnatul Gigi Axinte se poate invoca o minimă tangență cu invenția – „Sistem antiseismic modular și metodă de realizare a clădirilor antiseismice”, asta pentru că e constructor (deși se chinuie să construiască de peste 15 ani noul sediu al Universității Pitești și tot nu mai termină), în ceea ce îl privește pe „inventatorul” Ionel Didea, absurditatea prezenței sale în echipa premiată este una vizibilă din… Lună. Asta și numai dacă lecturăm titlul invențiilor premiate: „Sistem de protecție pasivă la impact lateral pentru autoturisme”, „Sistem de creștere a eficienței turbinelor eoliene cu ax vertical Savonius” (aceasta premiată și de Ministerul Educației și Științei din Rusia) și „Platformă multifuncțională radiocomandată pentru recoltarea de probe de mediu”. Toate aceste invenții ce țin în procent covârșitor de domeniul fizicii nu au nici cea mai mică legătură cu formația rectorului Ionel Didea – aceea de jurist – sau cu fostele sale ocupații – polițist, director de penitenciar și notar public.
Nu avem nimic împotriva ”mecenatului” – ba chiar îl susținem în orice domeniu – însă suntem total împotriva însușirii de merite necuvenite. Dacă dorea să susțină financiar o invenție cu șanse foarte bune de a fi pusă în practică, magnatul Gigi Axinte o putea face, cu avantajele de rigoare, și fără să se împopoțoneze cu titlul de inventator. Cât despre Ionel Didea, acesta nu are nici cel mai mic merit, și asta deoarece finanțarea participării delegației piteștene la Geneva a venit din fondurile Universității din Pitești, și nu din buzunarul rectorului. De altfel, atât Didea cât și Axinte vor apărea ca și inventatori pe viitoarele brevete ce vor fi date de către OSIM. Nu putem să nu scotocim în memoria recentă și să nu ne ducem cu gândul la savanta de renume mondial Elena Ceaușescu, care, ca și cei doi amintiți mai înainte, apărea pe toate tratatele de chimie elaborate de colectivele de cercetători.
Gigi Axinte: „Atât de mult m-a murdărit presa, încât am devenit imun”
I-am solicitat o declarație omului de afaceri Gheorghe Axinte vizavi de activitatea sa de inventator, acesta rezumându-se în a ne preciza: „Nu comentez absolut nimic. Atât de mult m-a murdărit presa, încât am devenit imun.”
Rectorul Didea: „Eu am realizat latura juridică”
Mult mai deschis a fost rectorul Ionel Didea la solicitarea noastră. „Cele trei invenții premiate la Geneva sunt brevetate pe Universitatea din Pitești. Proprietarul invențiilor este tot Universitatea din Pitești. Conform reglementărilor în vigoare, autor la o invenție este considerat și cel care contribuie la realizarea laturii juridice. Iar eu am realizat această latură juridică la solicitarea domnului Șuțan, inclusiv nota de fundamentare și demersurile către OSIM pentru brevetarea invențiilor. De latura tehnică s-a ocupat domnul Șuțan. În caz că invențiile premiate vor intra în viitor în producție, roadele vor reveni tot Universității din Pitești. În ceea ce privește acea invenție realizată cu domnul Gheorghe Axinte, acolo este vorba de o colaborare între o persoană fizică și una juridică. Iar pentru acea invenție nu s-au folosit laboratoarele Universității din Pitești”, ne-a spus rectorul Ionel Didea. Curios este că această „latură juridică”, de care face vorbire dl. Didea, nu este nicăieri menționată pe diplomele eliberate de Salonul de Inventică de la Geneva, unde toți cei menționați apar – se subînțelege – ca și inventatori. Efect care se va materializa și pe brevetele de invenție, fără nicio specificare a rolului fiecărui membru din echipă în invenția respectivă. Cel puțin fostul rector Gheorghe Barbu a fost mult mai decent comparativ cu succesorul său, Ionel Didea. Matematician, și nu milițian de formație, profesorul Barbu a avut decența să nici nu se gândească măcar că și-ar putea alătura numele cu fizicianul Claudiu Șuțan pe invenția acestuia din 2006, de exemplu, de asemenea premiată la Salonul de Inventică de la Geneva. Barbu era atunci rector și profesorul Șuțan, în calitate de fizician și inventator, n-a avut nicio presiune în a-l „coopta” în echipa de inventatori. E vreo diferență între fostul rector Gheorghe Barbu și actualul rector Ionel Didea? Noi credem că da, cel puțin la acest capitol.
Revenind la invențiile premiate în acest an la Geneva, trebuie spus că una dintre ele a stârnit deja reacții de top. Este vorba de „Sistemul de protecție pasivă la impact lateral pentru autoturisme”. Cinci giganți din industria auto – Mercedes, BMW, Ford, General Motors și Renault se arată deja interesați de invenție. În cazul primelor patru companii, în etapa următoare Claudiu Șuțan le va trimite documentația. În cazul Renault, curios sau nu, însuși rectorul Ionel Didea s-a oferit să se ocupe de promovarea invenției.
Mecenat mercantilo-balcanic
Spirit total anticonflictual, antiinvidie și altruist, Claudiu Șuțan își vede în continuare de munca sa și de viitoarele invenții la care lucrează. În micul său birou din campusul Universității fumează țigară după țigară cu aceeași plăcere cu care creează. Este extrem de pasionat de activitatea didactică și are numai cuvinte de laudă despre studenții săi, care au obținut note mari și foarte mari la examenul de licență: „Destui dintre ei au calități pe care eu nu le am”.
Nu pot să mă împac însă cu ideea că rectorul Didea și magnatul Axinte au ajuns… inventatori, fie și pe hârtie, un fel de „căpușe” jenante ale acestui profesor genial. Mi se pare pur și simplu o blasfemie, o impietate. Cum ar fi fost dacă și Lorenzo de Medici – omul care a sprijinit cel mai mult cu fapta Renașterea italiană – s-ar fi trecut coautor pe capodoperele lui Michelangelo, Botticelli ori Leonardo Da Vinci pentru simplul motiv că i-a finanțat sau le-a acordat „consultanță”? Sau cum ar fi fost să se treacă și contele Güell, cunoscut pentru mecenatul față de fabulosul arhitect Gaudi, să se treacă drept coautor pe operele marelui artist catalan, astfel încât să-i vedem numele, de pildă, pe Sagrada Familia? Nu a făcut asta nici el, și nici Lorenzo de Medici și nici alți mari susținători ai artei și invențiilor, pur și simplu pentru că în Europa de Vest mecenatul a avut un scop nobil și progresist. La Pitești, mecenatul lui Ionel Didea (ca și rector al instituției ce a finanțat deplasarea, subliniem asta!) și al lui Gheorghe Axinte e mercantil-balcanic. Diferență de lumi, de mentalități, de valori.
Material realizat de Denis Grigorescu
0 Comentarii