Repetatele semnale apărute în sesizări ale cetățenilor, dar și în mas-media din toată țara, referitoare la deficiențe ale sistemului Ecris de repartizare aleatorie a cauzelor au culminat recent cu un scandal uriaș la Tribunalul București privind fraudarea repartizării cauzelor, scandal ce a dus la suspendarea din funcție și punerea în mișcare a acțiunii penale față de doi judecători ai Tribunalului bucureștean. Având în vedere faptul că și în județul nostru au fost semnalate tentative de păcălire a softului Ecris (a se vedea, spre exemplu, cazul executării silite a ING Bank, când au fost introduse nu mai puțin de 20 de cereri de ordonanță președințială, cu scopul ca dosarul să ajungă la completul favorabil), mai mult sau mai puțin reușite, ne-am interesat la conducerea instanțelor argeșene care este situația în județul nostru.
Tribunalul Argeș: „ Noi nu am avut acțiuni disciplinare pe chestiuni de genul acesta”
„Posibil să fi existat și în Argeș situația asta cu introducerea de către părți de cereri repetate. Ca urmare a deficiențelor întâlnite, CSM-ul a făcut niște modificări. Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, modificat, are un alineat, la art. 103, care spune așa: „Pentru dosarele aflate la primul termen de judecată grefierul de ședință verifică în sistemul Ecris dacă există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleași persoane, împotriva acelorași persoane și având același obiect și întocmește un referat în care menționează rezultatul verificării, pe care îl prezintă completului de judecată, cel mai târziu cu o zi înainte de data la care este planificată ședința de judecată.” Când se repartizează dosarele, atunci se face referatul și în cazul în care există o astfel de situație, se atașează referatul de coperta dosarului. În cazul în care există mai multe dosare, cu aceleași părți și același obiect, toate dosarele se vor duce la completul care a fost primul învestit. La nivelul fiecărei instanțe există persoane desemnate de către președintele intanței prin ordin de serviciu și cu atribuții specifice de repartizare. Și numai acea persoană poate să intre în Ecris și să facă repartizarea. Cu parola respectivă, identitate și user. În momentul în care intră în sistem se vede cine a intrat. Fiecare poate intra în sistem numai cu parola proprie. Se vede exact cine a accesat, pentru că trebuie să folosească userul și parola lui. Noi nu am avut acțiuni disciplinare pe chestiuni de genul acesta.”, ne-a explicat judecătorul Ioan Fundătureanu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Argeș.
Judecătoria Pitești: „Poate de asta obișnuiau părțile să facă cereri mai multe”
„Noi nu am avut semnalate cazuri de fraudare a programului. Nu cred că există posibilitatea de a înregistra o cerere la Registratură și aceasta să fie aleatoriu dusă cu înregistrarea în Ecris, la un anumit complet de judecată. Poate și de asta părțile obișnuiau să facă cereri mai multe, pentru ca cererea să ajungă la completul la care ar fi dorit partea. Însă cererile ulterioare, conform Regulamentului, chiar dacă în primul dosar s-a renunțat la judecată, se duc la primul complet învestit. Registratorul are obligația să verifice la înregistrarea cererii dacă pe rolul instanței s-a mai înregistrat vreun dosar cu același obiect și cu aceleași părți. Grefierul de ședință are și el obligația de a face această verificare. În caz afirmativ, pricinile se conexează. Programul Ecris 4 a ajuns deja la versiunea a 10-a, din 25 februarie. Alertele din Ecris sunt configurate numai de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, din 15 februarie și țin doar de anumite termene procedurale, de procedura prealabilă (timbrare, îndeplinirea condițiilor de cerere), nu și de introducerea de cereri repetate.”, a declarat judecătoarea Georgeta Ionescu, președinta Judecătoriei Pitești.
Punctul de vedere al Ministerului Justiției cu privire la manipularea sistemului Ecris
„Din datele existente în spațiul public referitoare la ancheta DNA care vizează mai mulți magistrați din cadrul Tribunalului București, nu rezultă că încălcarea regulilor privind repartizarea aleatorie este cauzată de anumite deficiențe ale sistemului ECRIS. Acest sistem, ca și orice alt sistem informatic în care se operează prin introducerea de date și/sau completarea de câmpuri, este susceptibil de a fi manipulat prin acțiunea umană, dacă aceasta este exercitată cu rea credință. În această ultimă versiune, sistemul ECRIS a fost modificat astfel încât introducerea mai multor dosare cu același obiect, numele celor care formulează cererea și codul numeric personal al acestora, este automat semnalată de sistem. Conform Regulamentului de ordine interioară a instanțelor, grefierul are obligația de a verifica dacă dosarele „clonă” semnalate sunt introduse pentru a se obține un rezultat predictibil al repartizării aleatorii și, dacă se dovedește că s-a urmărit manipularea sistemului, va direcționa dosarul către completul la care a fost repartizată automat prima acțiune înregistrată. Precizăm că sistemul ECRIS nu poate fi utilizat de persoane „neautorizate”, acesta având implementat un model de securitate axat pe utilizatori și roluri pe baza cărora se acordă drepturi și permisiuni pentru diversele secțiuni ale sistemului. Categoriile de personal autorizate să opereze în sistem și limitele în care acestea pot opera sunt stabilite de instanțe, Ministerul Justiției neavând atribuții în domeniu.”
Adriana Gândilă
0 Comentarii