La 5 mai 1848, stil vechi (17 mai 1848, stil nou), s-a încheiat în Transilvania, Marea Adunare Naţională de la Blaj, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani, în care românii s-au declarat naţiune de sine stătătoare.
Andrei Șaguna (n.1808 – d.1873), mitropolit ortodox al Transilvaniei |
Ioan Lemeni (n.1780-d.1861), episcop român unit al Episcopiei de Făgăraș și Alba Iulia |
Adunarea a avut loc pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna și a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.
Citește și: DOLIU ÎN MEDIUL ACADEMIC ARGEȘEAN! A murit profesorul universitar RADU GABRIEL PÂRVU
Marea Adunare Națională de la Blaj fixează programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendică, în cele 16 articole, următoarele:
-
dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;
-
dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;
-
emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti;
-
desfiinţarea iobăgiei;
-
desfiinţarea breslelor;
-
libertatea cuvântului şi a tiparului;
-
asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;
-
înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;
-
libertatea industriei şi a comerţului;
-
învăţământ de toate gradele în limba română;
-
impozit proporţional cu veniturile;
Citește și: Misiunea de credință a Prințului Nicolae: promovarea culturii, valorilor și tradițiilor românești
0 Comentarii