Ziua în care Ortodoxia sărbătorește botezul lui Iisus marchează douăsprezece zile de la Crăciun și încheie sărbătorile de iarnă. Este cunoscută sub denumirea de Bobotează sau Botezul Domnului. Cu acest prilej există, în popor, numeroase tradiții și obiceiuri respectate, încă din cele mai vechi timpuri.
Boboteaza se celebrează pe 6 ianuarie şi este una dintre cele mai populare sărbători ortodoxe, reprezentând botezul lui Iisus Hristos. Acesta a avut loc în apele Iordanului, de către Ioan Botezătorul, când Mântuitorul avea vârsta de 30 de ani. Această vârstă este considerată de către evrei ca fiind una a maturității.
Sfințirea apelor de Bobotează se spune că își are originea în faptul că Dumnezeu a poruncit preoților să sfințească apele pentru a înlătura toți diavolii care veniseră pe Iordan să împiedice botezul. Legenda spune că aceștia s-au înecat toți.
Pe 5 ianuarie ortodocșii primesc în case vizita preoților pentru sfințirea gospodăriilor și a membrilor familiilor. Dacă este zăpadă și aceasta scârțâie sub talpa preotului, bătrânii spun că o să fie un an roditor și bogat. La fel și dacă pomii sunt îmbrăcați de brumă în această dimineață. În unele zone încă se mai practică obiceiul numit Chiralesa. Băieți și fete însoțesc preoții prin sate pentru a vesti sfințirea gospodăriilor.
Fetele nemăritate iau câte o crenguță de busuioc sfințit de la preot și o pun sub pernă în această noapte, pentru a le apărea în vis ursitul. Mai există și tradiția cu ținutul postului negru în ajun, iar seara înainte de culcare fetele mănâncă o turtiță sărată. Cel care le va apărea în vis să le dea apă, se spune că le va fi soț. Dacă o fată nemăritată cade pe gheață în Ajun, înseamnă că se mărită până la sfârșitul anului.
Despre cei ce strănută în această zi, se zice că vor avea noroc tot anul. Vara va fi ploioasă dacă va picura dimineața de la streașina casei, iar ploile vor veni din direcția din care stropește preotul cu agheasma din busuioc.
0 Comentarii