La data de 4 ianuarie 1926, cu unanimitate de voturi,  Parlamentul României votează îndepărtarea prinţului Carol II-lea de la succesiunea tronului şi recunoaşterea prinţului Mihai ca principe moştenitor al României. (Foto: Carol II-lea, n.1893 – d.1953, Rege al României)

Citește și: Ambasada Suediei, cea mai frumoasă urare: „La mulți ani în Europa, România!”! 

La 4 ianuarie 1926, conform hotărîrii Consiliului de Coroană, s-a decis convocarea Parlamentului României. Pe ordinea de zi s-a aflat adoptarea a trei legi, pentru acceptarea renunțării lui Carol și proclamarea lui Mihai (minor la acea vreme) ca moștenitor, pentru modificarea Statutului Casei Regale și pentru primirea Regenței.

Citește și: Profesorii, inclusiv din Argeș, cer respectarea legii – respectiv majorarea salariilor conform legii

În calitate de regenți au fost desemnați Prințul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol, patriarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație, Gheorghe Buzdugan. Legile au fost adoptate în unanimitate, ele fiind cunoscute ulterior, împreună, sub denumirea de “actul de la 4 ianuarie“. Reprezentanții Partidului Național și cei ai Partidului Țărănesc nu au participat însă la vot, în semn de protest față de graba cu care se depusese proiectul de lege pentru primirea Regenței și față de mușamalizarea dosarului ilegalităților comise de prințul moștenitor Carol, adică dezertarea din armată și încălcarea Statutului Casei Regale, prin fuga la Odessa și căsătoria morganatică cu Zizi Lambrino. Căsătoria a fost încheiată la Odessa, adică pe teritoriul altei țări, tocmai pentru că pe teritoriul României aceasta nu s-ar fi putut face, fiind încălcată legea, Statutul Casei Regale. Legea, respectiv Statutul Casei Regale, ar fi fost încălcată întrucât Zizi Lambrino nu făcea parte din nicio Casă Regală, „amănunt” obligatoriu la acea vreme. Consecința acestei căsătorii ilegale a fost un copil, Mircea, tatăl „prințului” Paul al României, cel dat în urmărire generală în acest moment, fiind condamnat definitiv la 4 ani de închisoare în Dosarul Ferma Băneasa.

Citește și: 2 ianuarie 1529 – uciderea lui Radu de la Afumați – domnitorul înmormântat la Mânăstirea Curtea de Argeș

În epocă, actul de la 4 ianuarie a fost considerat ca o victorie politică a lui Ion I.C.Brătianu și a Partidului Național Liberal, întrucît Buzdugan și Miron Cristea erau văzuți ca fiind devotați lui Brătianu, iar prințul Nicolae se afla sub influența reginei Maria și era intimidat de personalitatea lui Brătianu.

Carol a încetat astfel să fie membru al familiei domnitoare, devenind o simplă persoană particulară; regele Ferdinand al României a hotărît ca acesta să poarte numele de Carol Caraiman, “în amintirea locului unde s-a născut “.