În ziua de 1902 a încetat din viaţă nobilul patriot român Ioan Raţiu (n.19 august 1828), om politic transilvănean, avocat, preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania (1892-1902).
Este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.
Din aceasta familie a facut parte si politicianul Ion Ratiu ( 1917 – 2000), filantrop, fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi și al Fundației Familiei Rațiu.
În anul 1848, Ioan Rațiu a organizat o legiune româneasca împreună cu fratele său Partenie, verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae Mureșan (martir pașoptist) și Alexandru Arpadi (martir pașoptist), al cărei comandant a fost căpitanul cezaro-crăiesc Gratze.
Această legiune a fost implicată în mai multe lupte purtate impotriva armatelor revoluționare maghiare, mai ales în iulie 1848, în conflictul cu trupele baronului Farkas Kemeny , colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și alungat din Muntii Apuseni.
Ioan Raţiu a fost unul dintre iniţiatorii Pronunciamentului de la Blaj (3 mai 1868) şi al Memorandului din 28 mai 1892, adresat imparatului Francisc Iosif I, în numele națiunii române din Transilvania.
Pronunciamentul de la Blaj a fost o formă de acţiune politică a fruntaşilor români din Transilvania prin care s-a protestat împotriva abolirii autonomiei şi încorporării Transilvaniei la Ungaria.
Citește și:
- O nouă campanie iniţiată de ziarul nostru: „Fără bullying în şcolile argeşene!”. Deţinuţii de la Penitenciarul Mioveni le vorbesc elevilor despre consecinţele infracţionalităţii
- Argeşenii îşi pot face analizele gratuit în laboratorul Spitalului Judeţean
- „Minunea de a fi”, o carte a ÎPS Calinic despre 20 de minuni ale vieţii
In Memorandul Transilvaniei erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare fortata a românilor.
0 Comentarii