În ziua de 4 August 1916 s-a încheiat Tratatul de alianță dintre România și Antanta (4/17 august 1916). Foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Tratatul de alianță a României cu Antanta a fost un acord internațional, secret, încheiat între guvernul român și guvernele Antantei (1) având ca obiect principal intrarea României în război, de partea acestei alianțe, pe timpul Primului Război Mondial. Acordul a fost semnat la 4/17 august 1916 la București, în locuința lui Vintilă Brătianu. de către Ion I.C. Brătianu, președintele Consiliului de Miniștri al României și reprezentanții diplomatici ai puterilor Antantei la București.
Principalele prevederi ale acordului prevedeau recunoașterea de către Antanta a drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români din Transilvania, Crișana, Maramureș, Bucovina și Banat, precum și de a fi tratată similar în cadrul conferințelor de pace ca și ceilalți aliați. În schimb România se obliga de a declara război Imperiului Austro-Ungar în termen de două săptămâni. Tratatul era însoțit de o convenție militară. De asemenea părțile se obligau să țină un secret absolut asupra existenței și conținutului acordului.
Locotenent-colonelul Christopher Thomson, vorbitor fluent de franceză, a fost trimis la București în 1915 ca atașat militar britanic cu misiunea de a atrage România în război. Acolo a realizat rapid că România este nepregătită și slab înarmată iar dacă s-ar confrunta cu o luptă pe trei fronturi împotriva Austro-Ungariei, Turciei și Bulgariei ar deveni mai degrabă un risc decât un avantaj pentru aliați. Această opinie a fost respinsă de Whitehall iar el a semnat (cu rele presimțiri) o convenția militară cu România.
Tratatul avea două părți: un tratat politic (șapte articole) și o convenție militară (șaptesprezece articole). Guvernul român urma să declare război Austro-Ungariei pe 28 august (stil nou) cel mai târziu. În schimb, România primea dreptul să anexeze următoarele teritorii:
- Transilvania, Crișana și Maramureș, teritorii guvernate de Ungaria dar cu majoritate etnică românească și minorități maghiare și germane, cu granița vestică ajungând la râul Tisa.
- Întregul Banat deținut de Ungaria, cu o populație mixtă maghiară, română, germană și sârbă.
- Cea mai mare parte a Bucovinei (cu excepția părții la nord de râul Prut), guvernată de Austria-Ungaria, cu o populație majoritară românească
Citește și:
- Eleva sedusă de directorul Casei Studenţilor ne-a dezvăluit povestea de amor
- Blocurile industriaşilor Badea şi Pănescu, respinse în Comisia de Urbanism a Primăriei Piteşti
- Oficiul European de Luptă Antifraudă Fiscală (OLAF): România – prima la fraudarea fondurilor europene
În articolul IV România s-a obligat să nu construiască fortificații opuse Belgradului și să-i despăgubească pe sârbi din Banat pentru proprietățile lor dacă emigrează din România întermen de doi ani de la încheierea păcii. În articolul V al convenției politice semnatarii au promis că nu vor face pace separată. Antanta a garantat României egalitatea de drepturi cu aliații săi la Conferința de pace în articolul VI din tratatul politic. Articolul VII obligă semnatarii să păstreze secretul convenției până la semnarea unei păci generale.
0 Comentarii