31 August 1990: “Limba noastră cea română” a fost celebrată pentru prima dată  ca sărbătoare legală în Republica Moldova

În ziua de 31 August 1990, “Limba noastră cea română” a fost celebrată pentru prima dată  ca sărbătoare legală în Republica Moldova. 

Legea despre trecerea la alfabetul latin (publicată în ziarul Tinerimea Moldovei din 6 septembrie 1989) și  Emblema sărbătorii Limba noastră cea româna, 31 august, Republica Moldova.

                                                                                                                        “Limba noastră-i o comoară

Din adîncuri înfundată

Un şirag de piatră rară

Pe moşie revărsată“

(A. Mateevici, fragment poezia “Limba noastră“) 

În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mișcării de renaștere națională de la sfîrșitul anilor ’80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chișinău a avut  loc “Marea Adunare Națională” de la 27 august 1989, la care au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii), care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină. 

Sub impulsul “Marii Adunări Naţionale“, peste două zile, pe 29 august 1989, s-au  deschis lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.Moldovenesti, care au durat pană pe 1 septembrie.

La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a votat  legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la “Marea Adunare Naţională“.

Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem, au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi.

Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii “moldoveneşti” ca limbă de stat, cerandu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse.

Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei “Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Se pare ca tocmai această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Naţională”.

Adoptarea  de către Sovietul Suprem al R.S.S.Moldovenesti, a legilor privind revenirea la grafia latină:

1. A permis Declararea ca “Limbă de Stat” a Republicii Moldova a limbii moldoveneşti –  identice cu cea română;
2. A fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;
3. A fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.

Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în Republica Moldova cu denumirea  „Limba noastră cea română”  sau  „Ziua limbii Române” şi se celebrează anual, fiind marcată cu manifestări patriotice prin poezie, cantec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-a marcat istoria.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată începînd cu anul 1990, la un an de la evenimentul istoric.

31 august – ZIUA LIMBII ROMANE, a devenit sărbatoare oficială și în România, în anul 2013 (Legea 53/2013). 

Citește și: Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (55). Maria Dinu: „Dacă eşti funcţionar public, îţi faci treaba, că de-aia iei salariu!”