În ziua de 26 Iunie 1900 a murit la Leordeni, Argeş, Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic liberal român. Era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.
A fost prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867; (n. 1 martie 1817, București).
A studiat medicina la Paris si s-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti, fiind printre altele și traducătorul în limba română al manualului de anatomie a lui Jean Cruveilhier.
La Revoluția de la 1848 a fost – împreună cu frații săi mai mari Constantin și Scarlat – un susținător moderat al ideilor noi ale guvernului revoluționar, din care nu a făcut parte.
În iunie 1862, a devenit președinte al consiliului de miniștri (prim-ministru) și ministru de interne în guvernul format după asasinarea lui Barbu Catargiu. Din această poziție a evitat discutarea problemei agrare, ocupându-se de alte probleme printre care unificarea sistemului sanitar, crearea Direcției Generale a Arhivelor Publice, și crearea unui Consiliu al Instrucțiunii Publice. Susține demersurile pentru naționalizarea mănăstirilor închinate și începe pregătirile pentru adoptarea Legii secularizării averilor mănăstirești.
După remanierea din octombrie 1863 este ministru al instrucției publice în noul guvern. A fost membru fondator al Academiei Române (Societatea Academică Română).
Citește și: Primăria Rucăr preia terenul pe care se află castrul roman
A avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. A fost autorul memoriului pro-Unire.
0 Comentarii