S-au împlinit 25 de ani de când Parlamentul României a adoptat legea prin care oraşul Câmpulung a devenit municipiu, iar momentul a fost marcat la începutul şedinţei de consiliu din luna noiembrie, în prezenţa celui care a fost primul primar al municipiului muscelean, Gheorghe Oancea, seniorul în vârstă de 86 de ani care este Cetăţean de onoare al localităţii de la poalele Măgurii. Acesta a primit o diplomă de excelenţă din partea actualului primar, Liviu Ţâroiu, şi s-a adresat aleşilor locali.
Fostul primar nu a ocolit ironia când a prezentat împrejurările declarării Câmpulungului drept municipiu, susţinând că ridicarea localităţii în grad a venit după o perioadă de realizări notabile, nu ca cea ulterioară, când unii primari nu au făcut mai nimic. Şi nu a fost vorba de investiţii mari doar în anii de dinainte de Revoluţie, ci şi în cei de după, la începutul anilor ´90 în Câmpulung fiind extinsă reţeaua de gaze, reabilitată Judecătoria, construindu-se sedii de bănci… Atunci s-au mai ridicat blocuri şi a fost demarată investiţia unei rampe moderne de gunoi menajer, abandonată după ce Oancea nu a mai fost primar. Cu asemenea lucruri în spate, cel care a fost primar de comună, la Cetăţeni, de oraş, la Câmpulung, şi de municipii, la Arad şi Câmpulung, le-a transmis actualilor aleşi locali îndemnul să muncească mai mult şi mai bine pentru cei care le-au acordat mandatele.

În anii ´80, populația Câmpulungului depășea 40.000 de locuitori

Câmpulungul a devenit municipiu nu doar datorită dezvoltării pe care a cunoscut-o în anii ´80-´90, când populaţia depăşea 40.000 de oameni şi economia era susţinută de trei coloşi industriali, ARO, Grulen şi Cimus. Au contat mult demersurile făcute imediat după Revoluţie pentru reînfiinţarea judeţului istoric Muscel, eşecul în acest sens fiind binecunoscut. Aşa s-a făcut că Guvernul Văcăroiu a domolit puţin dorinţa Ligii Judeţelor Abuziv Desfiinţate din România şi a propus Parlamentului să declare municipii mai multe oraşe care au fost reşedinţe de judeţe istorice. Pe lângă Câmpulung, în textul de lege s-au mai regăsit Dorohoi, Rădăuţi, Râmnicu Sărat, Caracal şi Fălticeni.
Cătălin Ioan Butoiu