În ziua de 22 Martie 1812, în urma negocierilor de pace ruso-turce de după Războiul ruso-turc de la 1806-1812, ţarul Alexandru I acceptă râul Prut ca graniţă a Rusiei, până la vărsarea lui în Dunăre.
La 22 martie 1812, în urma războiului ruso-turc de la 1806-1812, după începerea negocierilor de pace la 19 octombrie 1811, ţarul Alexandru I a acceptat „Prutul ca graniţă pînă la vărsarea lui în Dunăre.”
În cele din urmă au cedat şi turcii, astfel că pacea ruso-turcă se încheie şi ea la 16 mai 1812, la Bucureşti.
Articolele IV şi V consfinţeau sfâşierea în două a Principatului Moldovei, vasal Porţii, şi răpirea de către Rusia a intinsei regiuni situate intre Prut şi Nistru, denumită de atunci încolo Basarabia.
Basarabia (în ucraineană Бессарабія, în rusă Бессарабия, în bulgară Бесарабия, în turcă Besarabya, în poloneză Besarabia, în germană Bessarabien, în franceză Bessarabie) este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică (zona din sud știută în limba turcă cu numele de Bugeac), cedate de Imperiul Otoman după semnarea tratatului de pace de la București din anul 1812 în urma încheierii războiului ruso-turc (1806–1812). Faptul că a fost cedat Rusiei și o parte din teritoriul voievodatului, în ciuda tratatului ruso-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datorează dibăciei negociatorului francez Gaspard Louis de Langeron, care slujea interesele țarului
0 Comentarii