În ziua de 21 iulie 1971 a fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porţile de Fier.
Foto: Barajul de la Porţile de Fier
Execuția proiectului româno-iugoslav a început în 1964. În 1972 barajul a fost deschis, împreună cu două centrale hidroelectrice. Pentru a permite navigația au fost realizate două ecluze, câte una pe fiecare mal.
Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m.
Vechea localitate Orșova, insula Ada Kaleh și cel puțin alte cinci sate, cu o populație totală de 17.000 de oameni, au fost evacuate. Oamenii au fost relocați, însă așezările au fost pierdute pentru totdeauna în fața Dunării.
Citește și:
- Colonelul (rez) Cristian Mihalcea continuă dezvăluirile: „Sunt la… Divizia Beci. Îmi aranjez sticlele de băutură şi, cu ocazia asta, mai ascult emisiunile lui Stelică Crăciun”
- Cadou de pensionare de la Romsilva: 1,8 miliarde de lei vechi pentru fostul şef de la Ocolul Aninoasa
Construcția barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de înmulțire a mai multor specii de sturioni au fost întrerupte pentru totdeauna.
În afară de asta, flora și fauna, precum și comorile geomorfologice, arheologice și culturale au fost protejate de ambele țări de la construcția barajului prin crearea Parcului Național Đerdap (începând cu 1974, în suprafață de 636,08 km²) în Serbia și a Parcului Național Porțile de Fier (din 2001, în suprafață de 1.156,55 km²) în România.
0 Comentarii