În ziua de 20 Aprilie 1829 a apărut la Bucureşti primul periodic din Valahia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu.
Seria a I- a acestei publicatii va fi editată până la 1 mai 1848 iar seria a II- a de la 11 decembrie pana la 25 decembrie 1859.
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti), a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat unul dintre cei mai importanti ctitori din cultura română prepaşoptistă.
Gazeta Curierul Românesc a pus bazele presei românești fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă și cu apariție îndelungată. Primul număr a fost difuzat în special prin librarul Iosif Romanov.
Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, care a obținut si aprobarea pentru apariția gazetei. Inițial, aceasta trebuia să poarte numele de Curierul Bucureștilor.
În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, știri politice și militare, articole și note de îndrumare, cuprinzând noțiuni elementare de istorie, geografie, comerț, economie, industrie etc.
Primul număr cuprindea un articol editorial privind istoricul ziarelor in lume; înștiințări „din lăuntru”; înștiințări „din afară”; informații despre „mezaturi”, plecări și sosiri de demnitari la Bucuresci; știri „despre lucrarea pământului, care merge înainte cu mare spor”.
În anul 1837, ziarul a început să publice un supliment numit „Curierul de ambe sexe”, magazin cultural cu o componentă feminină.
Curierul Românesc (in Muntenia) și Albina Românească (in Moldova), au fost anticipate de alte ziare românești, cel dintâi chiar pe teritoriul Moldovei, Couriere de Moldavie, editat în 1790, într-o ediție în limba franceză, dar și într-o ediție în limba română despre care nu se mai știe sigur si în orice caz nu s-a mai păstrat.
Citește și:
- ÎPS Calinic a oficiat slujba de Înviere la noua Catedrală Arhiepiscopală din Curtea de Argeș
- Niciunui scriitor pensionar argeşean nu i-a crescut indemnizaţia
Ziare românești au apărut înainte de 1829 și la Cernăuți, în 1820 – „Crestomaticul românesc”, la Buda în 1821 – „Biblioteca românească”, si la Leipzig, în 1827 – „Fama Lipschi pentru Dacia”.
Unii cercetători susțin că actul de naștere a presei românești ar trebui identificat cu apariția, la Brașov, în 1731, a Calendarului tipărit de dascălul Petcu Șoanul, motivând că și acest fel de publicație „poate avea o anumită periodicitate”.
0 Comentarii