În ziua de 2 iulie 1504 a încetat din viaţă Ștefan cel Mare și Sfânt, domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504 (n. 1433, la Borzeşti).
Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare s-a născut în anul 1433 la Borzești si a fost fiul domnitorului Bogdan al II-lea si al Doamnei Oltea, din nemul Basarabilor munteni.
Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: “Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț. Amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său știa a-l acoperi și unde nu găndeai, acolo îl aflai.
La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu-l biruia și unde-l biruiau alții nu pierdea nădejdea că știindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăști cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă.”
Ştefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor 1473
Papa Sixtus al IV-lea l-a numit “Athleta Christi” (atletul lui Christos), iar poporul l-a cântat în balade:“Ștefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decât numai mândrul soare”.
Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Ţara Moldovei a zidit 44 mănăstiri şi biserici, conform tradiţiei, după fiecare luptă o biserică. Bătrîn şi bolnav de gută – i s-a amputat piciorul. După o domnie îndelungată de 47 de ani – neobişnuită pentru acele vremuri – marele domnitor a inchis ochii la 2 iulie 1504.
Cu însemnarea morţii lui Ştefan cel Mare se împlineşte prima creaţie literară laică a culturii române: Letopiseţul de cînd cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei. Redactata din porunca, sub supravegherea, la curtea şi, în unele pasaje, sub dictarea lui Ştefan cel Mare, această scriere deschide marea galerie a operelor istorice cu valoarea literară care va face din cronică genul major al literaturii române din epoca feudală. A fost copiată şi prelucrată în mănăstiri, în germană şi polonă.
A fost utilizată pentru insemnările de istorie a moldovei din Voskresenski Letopiseţ (cronica moldo-rusă).
“Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plîngere în mănăstire la Putna, care era zidită de dînsul, jale era, că plîngea toţi ca pe un părinte al său…” (Grigore Ureche).
Mormîntul lui Stefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, Suceava
În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptînd de la egal cu vecini mult mai puternici, Ştefan cel Mare a reuşit să impună Moldova ca un stat puternic.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat pe 20 iunie 1992 si de atunci este cinstit de poporul credincios in ziua de 2 iulie.
Tot în 2 iulie 1504 s-a incheiat redactarea lucrarii ”Letopisetul de cand cu voia lui Dumnezeu s-a inceput Tara Moldovei”, prima creatie laica a culturii romane scrisa la curtea lui Stefan cel Mare. Ultima referire fiind despre moartea domnitorului, s-a tras concluzia ca insemnarile s-au incheiat la 2.07.1504.
0 Comentarii