În ziua de 14 Octombrie 1853 s-a născut, în localitatea Șipot (azi Ciprian Porumbescu), în actualul județ Suceava, compozitorul român Ciprian Porumbescu, un înaintaș de seamă al muzicii românești.
S-a format in perioada cand dobandirea drepturilor nationale era o prioritate pentru romani, astfel incat s-a orientat si pe valorificarea folclorului.
Legatura cu muzica populară a fost determinanta in formarea sa profesionala. astfel, in perioada studiilor la Viena a editat o “Colectiune de cantece sociale pentru studentii romani”, prima de acest fel in literatura noastra.
Porumbescu a compus peste 250 de lucrari vocale si instrumentale, care-si trag seva din cantecul popular romanesc. Opereta “Crai nou”, “Balada” sa pentru vioara si pian, “Cantecul pentru 1 Mai”, “Serenada” se bucura de o larga popularitate.
Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Golembiowski Porumbescu), a decedat la 6 iunie 1883, Stupca, Austro-Ungaria.
Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Ciprian Golembiowski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.
A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți (unde l-a avut profesor pe Isidor Vorobchievici), apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.
Citește și:
- Două locuri din inima Parisului vor purta numele unor personalități românești: Nicolae Titulescu și Martha Bibescu
- Icoana făcătoare de minuni „Altărița” ajunge la Micești. Va fi slujbă arhierească marți, cu călugări de la Athos
- Expoziție de excepție. „Costume tradiționale de nuntă din Argeș – miri și mirese” la Muzeul Golești
- Bani de la Guvern pentru Teatrul din Pitești
A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară și orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României din epoca Ceaușescu Trei culori.
În 1972-1973, regizorul de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul compozitorului.
0 Comentarii