Constantin Brâncuși, considerat geniul modest al României și omul infinitului, a învățat la București, apoi la Paris și nu s-a arătat deranjat de faptul că i se spunea „Țăranul din Carpați”. Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 și a lăsat în urmă o moștenire artistică de tezaur.

Brâncuşi a iubit la rândul lui şi s-a lăsat iubit. Una dintre femeile care îi declară ataşamentul şi admiraţia este cercetătoarea Doina Lemny care s-a specializat în Brâncuşi şi care locuiește în prezent la Paris.

CITEȘTE ȘI: Orban şi-a muştruluit colegii de la Câmpulung şi Curtea de Argeş

De Ziua Naţională Constantin Brâncuşi sunt organizate mai multe evenimente şi momente care marchează 145 de ani de la naşterea marelui sculptor român: intrarea în Palatul Cesianu-Racoviţă din Bucureşti a fost transformată în Poarta Sărutului, la Muzeul Ţăranului poate fi vizitată expoziţia „Mirrors of Brâncuşi”, Muzeul Naţional de Artă al României organizează vizite ghidate în Sala Brâncuşi, iar la Iaşi va fi proiectat documentarul „Constantin Brâncuşi – coloana sau lecţia despre infinit”.

În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.

Citește și: Actriţa Irina Petrescu, de la Rădeşti de Argeş, la Hollywood

În 2018, sculptura sa „La jeune fille sophistiquée” a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.

Cine a fost Constantin Brâncuși

Născut la 19 februarie 1876, în satul Hobiţa (comuna Peştişani) din judeţul Gorj, Constantin Brâncuşi a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova în anul 1898 şi, in 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti. În 1907 îşi expune lucrările pentru prima oară la Societe Nationale des Beaux-Arts şi la Salonne d’Automne din Paris, oraş in care se stabileşte, ulterior şi în care încetează din viaţă la data de 16 Martie 1957.

De la Coloana Fără Sfârşit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, elemente ale Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” de la Tg Jiu şi şi până la atingerea “esenţei zborului” din seria “Măiestrelor” în bronz şi marmură, creaţia sa întruchipează o adevărată viziune despre lume, rămânând în plastica mondială “modelul necontestat al secolului ce se încheie, ca şi a celui ce urmează”, potrivit volumului “Membrii Academiei Române/1866-2003”.

Începând cu anul 2016, la 19 februarie se sărbătoreşte Ziua Naţională “Constantin Brâncuşi”.

Citește și: Organizaţia Judeţeană Argeş „Basarab I” a CMRR a împlinit 30 de ani de la înfiinţare

În încheiere, adăugăm poezia creată pentru ziua națională „Constatin Brâncuși”, a profesorului – poet Constantin Vărășcanu. Un modest omagiu adus genialului sculptor: 

PASĂREA MĂIASTRĂ

Pasărea Măiastră se împerechează
Cu sărutul mâinii ce o înviază;
Soarele iubirii îi sfințește zborul,
Să colinde lumea, tăinuindu-și dorul;

Lunecă-n vecie Pasărea Măiastră,
Presărând iubire în iubirea noastră.
Cerule albastru, ce Fecioară Sfântă
Vine la chindie și de veacuri cântă?

14.02.2021,
Constantin Vărăşcanu, profesorul – poet