Zece ucraineni pe săptămână cer permis de şedere în Argeş

Tendinţa este în scădere; în iunie erau 50 de ucraineni pe săptămână

O văd uneori prin centrul oraşului. Plimbă un căţeluş sau – cine ştie?! – poate că zglobiul ăla blănos o plimbă pe ea. Deşi n-am schimbat decât câteva cuvinte, o cunosc de câteva luni. Locuim în acelaşi bloc, pe aceeaşi scară. Vârsta? Nu ştiu dacă are 60 de ani. E sociabilă şi zâmbeşte. La prima „întâlnire”, când a intrat în lift, mi-a mulţumit pentru un gest firesc de politeţe. „Thank you!”, a spus atunci, dar apoi, deseori, am auzit-o vorbind… ruseşte cu alte doamne care stau cu chirie într-un apartament aflat la câteva etaje mai sus. De fapt, noi, la bloc, ne-am obişnuit cu aceste prezenţe. Ele sunt, cam de prin luna martie, vecinele noastre din Ucraina.

500 de refugiaţi în judeţ

Ritmul şi probeleme vieţii cotidiene ne fac să uităm, uneori, dramele acestor oameni, refugiaţi din calea războiului. După unele date publice venite din zona de frontieră, peste un milion de ucraineni au intrat în România începând din luna februarie a acestui an, unii aflându-se doar în tranzit, alţii căutând adăpost, hrană, locuri de studiu, de muncă, pe scurt – dreptul la o viaţă decentă.

Citește și Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 60,7 milioane EUR pentru sprijinirea sectorului transportului rutier în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia

Presa locală a publicat zilele trecute informaţia potrivit căreia 28 de copii din Ucraina învaţă la şcoli din Argeş. De fapt, câţi refugiaţi din această ţară invadată de armata rusă se află în judeţul nostru? În prezent, aproximativ 500 de persoane – ne răspunde Serviciul Imigrări Argeş, adică instituţia cea mai autorizată în această privinţă. Iar 80% dintre respectivii rezidenţi sunt femei şi copii. Restul – bărbaţi vârstnici.

Solicitările de şedere în judeţ au scăzut însă destul de accentuat în ultimul timp, cam la zece pe săptămână, faţă de 50 pe săptămână, câte se înregistrau la sfârşitul lunii iunie. Vă reamintim că aceşti oameni au voie, legal, să stea 90 de zile în România de la data intrării în ţară. Apoi trebuie să-şi obţină un permis de protecţie temporară, valabil un an. Ce se întâmplă după expirarea acestui termen? Aici este o altă discuţie, foarte serioasă, asupra căreia vom reveni.

Citește și Securitatea alimentară: UE va acorda sprijin suplimentar țărilor din Africa, zona Caraibilor și Pacific ca reacție la invazia Ucrainei de către Rusia

Indienii şi nepalezii sunt… fruntea

Aşa cum v-am informat, în Argeş nu avem, însă, doar rezidenţi ucraineni. Pe primul loc, ca pondere – adică vreo 30% – sunt indienii şi nepalezii, cei mai mulţi dintre ei, bărbaţi, lucrând în construcţii. Urmează turcii (15-20%), atraşi în special de contractele de muncă de la fabrica „Yildiz” din comuna Oarja, apoi vietnamezii, cei din Republica Moldova etc.

În total, în judeţ sunt aproximativ 2.000 de străini veniţi din aşa-zisele „state terţe” – ne precizează Serviciul de Imigrări Argeş. Iar dacă îi adăugăm şi pe cei din statele Uniunii Europene, în judeţ avem aproximativ 3.000 de rezidenţi.
Gabriel LIXANDRU