Mulți cred că totul a început cu ei. Așa e și cu Filarmonica Pitești. În 1937, compozitorul piteștean Nicolae Brânzeu cere sprijinul primarului de atunci pentru a organiza o orchestră, deși Piteștiul nu deținea decât un sextet. În 1967 are loc un prim concert vocal-simfonic, sub bagheta lui Marius Giura, dar prim-secretarul Gh. Năstase nu „face” filarmonica, ținând cont de unele critici și de teama lipsei publicului.

Despre dirijorul Gheorghe Gomoiu și cariera lui

Trebuie știut că promotorul cel mai înfocat al înființării unei Filarmonici la Pitești a fost dirijorul corului „Ars Nova”, maestrul Gheorghe Gomoiu, născut la 22 iulie 1939, în Topoloveni. A fost absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia Pedagogie muzicală – dirijat. Activitatea sa profesională s-a desfăşurat pe două planuri: cea de profesor de muzică şi cea de dirijor. A pornit de jos. Dintre numeroasele formaţii corale care au cântat sub bagheta sa amintesc aici: Corul de femei din Topoloveni, Corul mixt din Călineşti, Corul mixt din Rucăr, Corul mixt „Dacia” din Colibaşi, Corul mixt din Scorniceşti, Corul Sindicatului Învăţământ din Piteşti, Corul Casei de Cultură din Curtea de Argeş, Corul Şcolii Nr. 14 din Piteşti, Corul Şcolii Nr. 2 din Ştefăneşti, până când a înființat celebru cor „Ars Nova”.

Ca o recunoaştere a meritelor sale profesionale, a fost invitat în vara anului 1981 la cursurile muzicale (secţia dirijat), organizate la Institutul Naţional de la Marly-le-Roy, de Ministerul de Externe al Franţei. În 1987 a participat ca invitat de onoare la reuniunea dirijorilor de coruri din Germania Centrală.
Cea mai importantă realizare a carierei sale este corul de cameră „Ars Nova”, formaţie căreia i-a dedicat întregul său potenţial uman şi artistic, plus Festivalul Internațional „D.G. Kiriac”. După dispariția sa neașteptată, corul este condus acum de Titi Radu.
An de an, în repertoriul „Ars Nova” erau destule pagini de muzică clasică, nu doar corală. Așa a educat, și înainte de 1990, publicul piteștean. Sigur, mai punea în program și câte un cântec dedicat clasei muncitoare, că era obligatoriu, dar restul erau arii din opere celebre. Ne-am împrietenit fără să fi urmărit asta, eu apreciindu-i enorm talentul de dirijor, curajul și spiritul de a „jongla” cu politicienii. Mi-a povestit într-un rând de câte zeci de ori a mers acasă pe jos, 16 km, și iarna, alături de Silvestru Voinescu, la 12 noaptea, de la Pitești la Călinești, unde locuia, după repetițiile cu corul… Era perfecționist și știa că numai prin muncă multă poți obține rezultate…

Pregătirea terenului pentru Filarmonică. Cine să fie dirijorul?

Până la urmă, destinul a făcut ca tocmai eu să înființez Filarmonica Pitești. Dar, cum am spus, terenul fusese pregătit de către dirijorul Gomoiu, care, când îl prindea la Festivalul „Kiriac” pe primar, îi zicea de filarmonică. Avea și un avantaj. Soția primarului cânta în corul său, deci avea uși deschise sau trimitea mesaje prin d-na Gabriela Pendiuc. Ulterior, s-a implicat și dirijoarea Magdalena Ioan, care pregătea la pian pe una dintre fiicele primarului. Nu faci cultură fără sprijinul autorităților, o știm de pe vremea lui Platon. E nevoie de bani. Trebuie știut că primarul de atunci era sceptic, pe motiv că nu va fi public în Pitești pentru așa ceva, că sunt bani mulți la mijloc. Dl. Gomoiu nu se lăsa intimidat, se făcea că a fost refuzat cu un an în urmă și o lua de la capăt: „Filarmonică, Filarmonică! Filarmonică! Asta ne trebuie, pentru asta am militat toată viața! Corul are nevoie de o orchestră în față”.

Minunea s-a întâmplat în 2007. Dl. Gomoiu nu putea să lipsească de la concertul inaugural, am decis eu. Știind ce a făcut de-a lungul anilor, l-am pus în program cu „Ars Nova”, deși se putea și altfel, să fie doar un concert simfonic. Dar, între timp, dl. Gomoiu făcuse parte din comisiile de angajare ale unor instrumentiști (alături de la fel de regretatul pianist Daniel Codăuș). Spera să fie director artistic al Filarmonicii, după numirea mea ca director general! Și-a dat chiar demisia de la Centrul Creației Populare, pentru a fi angajat la Filarmonică! După concertul inaugural din 25 mai, Tiberiu Oprea a fost îmbrățișat de toată lumea. Tocmai de aceea, am mers la primarul de atunci, la începutul lunii iulie 2007, să întreb: pe cine numesc director artistic? Primarul nu a stat mult pe gânduri: pe dirijorul Tiberiu Oprea, e tânăr, de perspectivă. Între timp, mă împrietenisem și cu Tiberiu Oprea, mâncasem împreună ouă prăjite din aceeași tigaie, pregătite de nea Cornel pe un reșou din camera lui Stelică Neacșu. Firește, între cei doi era o mare diferență. Tibi Oprea reprezenta muzica simfonică (exact ce însemna o Filarmonică), dl. Gomoiu era specialist în muzică corală, îndeosebi, își pusese pecetea pe „Ars Nova”.

I-am explicat, cu sufletul greu, d-lui Gomoiu decizia primarului. A înțeles. „O să mă ocup de cor – mi-a spus – nu funcțiile mă fac pe mine!” Ce-i drept, și eu îl preferam pe Tiberiu, tânăr, de perspectivă, specializat în muzica simfonică. Nu eram operă, eram filarmonică. La 3 august 2007, am organizat preselecție pentru corul academic. Alături de dl. Gomoiu, l-am adus în juriu pe dirijorul și compozitorul Marius Hristescu, de la Craiova. Dincolo de orice probă, mi-a spus dl. Gomoiu, se detașează Andra Bivol și Diana Nițu. Nu are rost să dea concurs, sunt excepționale! Și chiar sunt! Au fost mulți concurenți; am reținut spre angajare 24, câți erau în organigramă. Restul, până la 40, erau colaboratori. Concursul a durat multe ore, ne-a prins noaptea la „Ars Nova”, pe o căldură teribilă (ca acum). Miza era uriașă – formarea primului cor academic din istoria Piteștiului. Concurenți, 100!
Va urma
Jean Dumitraşcu

Citește și Dirijorul Gheorghe Gomoiu, părintele Corului „Ars Nova” Piteşti

Citește și „Cântecul metalurgiştilor”, dedicat Uzinei Colibaşi