Invitat joi, 24 martie, la Biblioteca Județeană Argeș, să-și prezinte volumele recente – „Apologia pîrleazului” și „Ascultându-l pe Ivan”, antropologul Vintilă Mihăilescu susține calea de mijloc în abordarea problematicii sociale a perioadei, inclusiv în ceea ce privește punțile pe care, alunecând dintr-o extremă în alta, le construim sau le ardem. Sunt punți ce duc înapoi, în miezul istoriei noastre, dar sunt și punțile către un viitor imprecis, ale cărui contururi și conținuturi ni se refuză, tocmai pentru că le tratăm patetic, excesiv ori, dimpotrivă, superficial.
„Apologia pîrleazului” reunește analize lucide și cuceritoare, de asemenea comentarii cu pronunțat caracter critic, publicate în revista „Dilema veche”. Printre temele asupra cărora autorul zăbovește, se numără complexele culturale ale românilor, sărbătorile, munca, elitele și masele, dezindustrializarea, religia și democrația, noile mentalități și obiceiuri.
Avem nevoie urgent să ne redescoperim identitatea profundă
„Ascultându-l pe Ivan” reușește să dea consistență unui model uman, desuet astăzi pentru generațiile tinere. Este vorba despre campionul olimpic la caiac-canoe, Ivan Patzaichin. Dar nu performanțele sale sportive dau greutate cărții, ci frumusețea și delicatețea fațetelor, a planurilor suprapuse care-l alcătuiesc pe omul Ivan Patzaichin, surprinse cumva hoțește de autor, de la un personaj în fapt foarte tăcut. Ivan Patzaichin promovează astăzi antreprenoriatul social, în direcția transformării Deltei Dunării în punct de referință pentru ecoturismul european.
Mesajul pe care prof. Vintilă Mihăilescu îl repetă cu blândețe, dar ferm, în ambele volume, ține de urgența redescoperirii identității noastre profunde. Modelele salvatoare sunt printre noi, deși nu la vedere, cel mai adesea. Românii au și calități, au și defecte, esențial este să învețe să lucreze cu ele, asupra lor terapeutic. „Nu suntem nici leoparzi, dar nici șoareci opăriți!” – a conchis franc prof. Vintilă Mihăilescu.
Denisa Popescu
0 Comentarii