Vino la Marea Adunare Virtuală, singurul protest la care sigur nu vei lua amendă

de | 1.10.2022 14:42 | Actualitate, Cultură, Home, Politica si Administratie

Marea Adunare Virtuală, singura adunare la care nimeni nu riscă vreo amendă, este o
formă simbolică de protest menită să atragă atenția asupra abuzurilor din Legea Adunărilor
Publice. Românii sunt invitați pe mav.stareademocratiei.ro pentru a se alătura protestului
virtual și pentru a-și apăra drepturile, susținând noul proiect de lege.
Marea Adunare Virtuală este o campanie desfășurată de Coaliția ONG-uri pentru
Cetățean, în sprijinul unui proiect de îmbunătățire a Legii 60/1991 privind organizarea şi
desfăşurarea adunărilor publice, cu scopul eliminării anomaliilor din legea actuală.

Citește și: Contabilul-şef al Liceului „Dinu Brătianu” Ştefăneşti, despre bătaia elevelor în excursia din Polonia: „Toţi vor să pună batista pe ţambal”

În prezent, autoritățile publice, în special jandarmii, pot bloca abuziv adunările publice sau pot urmări și penaliza administrativ organizatorii. Tot conform legii actuale, adunările publice nu trebuie să împiedice folosirea drumurilor publice, a transportului în comun, funcţionarea instituţiilor publice sau private. De asemenea, cetățenii nu se pot auto-organiza pentru o adunare publică, întrucât legea pleacă de la principiul că orice adunare are un organizator unic. Pentru încălcări ale tuturor acestor prevederi, românii riscă amenzi de până la câteva sute de lei, vizite la secția de poliție sau confruntări nejustificate cu jandarmii.


Pe mav.stareademocratiei.ro/, cetățenii pot afla la ce alte riscuri se supun când participă
la un protest, pot semnala propriile experiențe negative de la adunările publice și pot susține
noul proiect pentru îmbunătățirea Legii Adunărilor Publice. Site-ul a fost creat ca o replică
virtuală a unui protest, iar fiecare pancartă a Marii Adunări Virtuale dezvăluie o anomalie din
Legea Adunărilor Publice, astfel încât românii să conștientizeze că este nevoie de o lege nouă,
racordată la epoca actuală, care să le protejeze exercitarea dreptului constituțional la adunare
publică.


Pe site-ul campaniei, cetățenii se pot implica în demersurile de modificare a legii actuale astfel:

⮚ Pot da un Share paginii pe canalele lor de social media

⮚ Se pot înscrie pe lista susținătorilor noii legi
⮚ Pot semnala propriile experiențe sau pot trimite fotografii cu propriile mesaje
de protest la adresa razvan@cere.ong.
De ce o nouă Lege a Adunărilor Publice?
“Scrisă în 1991, sub impactul primelor mineriade, și amendată minor în 2014, legea
pare concepută mai degrabă pentru a împiedica adunările publice. Legea permite mecanisme
prin care autoritățile publice pot bloca abuziv adunările publice sau pot urmări și penaliza
administrativ organizatorii; aceste mecanisme sunt folosite des de către primării, respectiv de
către Jandarmerie”, explică Oana Preda, Director Executiv al CeRe: Centrul de Resurse pentru
participare publică.
Legea impune numeroase restricții cu privire la locul unde se poate desfășura o adunare
publică, și permite autorităților locale să împiedice arbitrar organizarea unor proteste. De
exemplu, mai mulți ani la rând, pe data de 1 ianuarie a fiecărui an, o organizație oarecare
„notifica” Primăria Capitalei cu privire la organizarea unor acțiuni permanente, pe tot parcursul
anului, în fața Primăriei și a sediului PSD. Ulterior, Primăria împiedica, cu acoperire legală,
organizarea oricăror alte manifestații în locurile respective, pentru că s-ar suprapune
protestele.


Legea impune aceleași condiții atât pentru evenimente culturale sau sportive de mari
dimensiuni, precum concerte sau meciuri de fotbal, cât și pentru proteste și manifestări civice,
inclusiv cele de mici dimensiuni. Actuala lege nu ia în calcul nici utilizarea mediului online
pentru derularea procedurilor de aprobare a unei adunări și nu permite auto-organizarea
cetățenilor, spre exemplu prin folosirea rețelelor sociale. Aceste prevederi limitează abuziv
libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor, drepturi fundamentale consfințite de Articolele
30 și 39 din Constituție.


În mai 2022, România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO), în cazul Bumbeș vs România, pentru că, în anul 2013, autoritățile publice au intervenit
disproporționat în contextul unui protest de mici dimensiuni, din fața unei clădiri a Guvernului,
la care participau câteva persoane. Jandarmeria a forțat participanții să înceteze protestul și a
amendat organizatorii. În motivarea deciziei, CEDO a arătat că atât obligația de a notifica
proteste de mici dimensiuni, cât și sancționarea administrativă a participanților reprezintă
măsuri de natură a timora participarea civică și politică, și prin urmare încalcă libertatea de
exprimare și libertatea întrunirilor.

Citește și: Bărbat atacat de urs, în stare critică la spital

„Legea adunărilor publice e scrisă mai degrabă să <<apere>> statul de cetățeni, decât să
apere drepturile fundamentale, și pune la dispoziția organelor de ordine mijloace legale pentru
a hărțui participanții la acțiuni civice și politice, pașnice prin natura lor”, explică Ovidiu Voicu,
politolog, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică. „O practică curentă a
Jandarmeriei este să filmeze protestele, și apoi să emită amenzi participanților, pentru diverse
pretexte legate de organizarea adunării sau de presupusă tulburare a ordinii publice. Amenzile
sunt adesea anulate în instanță, dar mulți nu își mai bat capul și preferă să evite participarea, pe
viitor, la acțiuni civice. A rămas cunoscut cazul amendării unui cetățean cu deficiențe de auz și
de vorbire, amendat cu 2.000 de lei pentru scandarea de lozinci la un protest anti-
guvernamental. Amenda a fost anulată de instanță, după doi ani de procese, un caz în care
Jandarmeria, cinic, a făcut și apel.”
Despre proiectul de modificare a legii Adunărilor Publice
Pentru că Legea 60/1991, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice este
plină de anomalii și complet neadaptată la realitatea anilor actuali, un nou proiect pentru
îmbunătățirea sa a fost depus în Parlament de grupul ONG-uri pentru Cetățean încă din 2020,
pentru a opri abuzurile legii actuale. Noul proiect de lege a fost aprobat de Senat, prima cameră
a Parlamentului, și este pe agenda Camerei Deputaților, cameră decizională, unde însă a rămas
blocat.


Propunerea de modificare a legii pleacă de la principiul că statul trebuie să asigure
exercitarea dreptului constituțional la adunare publică și nu să îl restricționeze, așa cum se
întâmplă în baza legii aflate în vigoare. 


Despre grupul „ONG-uri pentru Cetățean
Grupul ONG-uri pentru Cetățean este o coaliție de 20 ONG-uri care fac tam-tam pentru
educație, justiție socială, drepturile omului, mediu și bună guvernare, atunci când se dorește
restrângerea drepturilor civice sau când statul are derapaje.

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *