La 25 martie 1951 a apărut primul ziar bolșevic la Pitești, „Secera și ciocanul”, organ al Comitetului regional al P.M.R. și al Sfatului popular regional Argeș”. Editorialul e semnat de Mărcuș Ion, prim-secretar al Comitetului regional al P.M.R. Argeș, dar nu ne interesează „rolul presei de Partid în construcția socialistă”, ci care era viața culturală piteșteană la 1950.
De-a lungul existenţei sale, „Secera şi Ciocanul”, pe lângă demascări, a publicat cu obstinaţie poezie aşa-zis patriotică, de la cea proletcultistă până la odele închinate lui Nicolae Ceauşescu și Elena Ceauşescu (se plătea foarte bine; poeții se împărțiseră, unii scriau despre Tovarășul, alții despre Tovarășa) sau, mai rar, „Partidului”.
Încă de la primul număr, un literat piteştean, Nicu Lucian, a dat tonul la poezia ce trebuia scrisă pe meleagurile argeşene:
„Până-n cătunul cel mai depărtat,/ Pitit sub streaşina albastră a zării/ Să pătrundă cuvântul nou şi cald/ Al Partidului şi al Guvernului ţării.// Să împrăştie tot întunerecul ce ieri/ Întemniţase mulţimea flămândă şi ruptă,/ Şi-mpotriva răsboinicului pumn de bancheri/ Să fie încă o armă de luptă”!
Cât de „cald” era cuvântul Partidului ştiu mai bine deţinuţii politici din Închisoarea Pitești, reeducarea era, în 1951, în toi, dar despre asta nu se scria, Doamne ferește!
În plus, „Partidul” îşi permitea să recomande ce trebuie să citească piteștenii. Adică tot ceea ce apărea la Editura „Cartea Rusă” (librăria lui Staicu se păstrase). Iată câteva titluri grăitoare: „Aşa s-a călit oţelul”, de N. Ostrovschi, „Tânăra Gardă”, de A. Fadeev, „Prima săptămână”, de A. Pantielev, sau „Departe de Moscova”, de V. Ajaev.
La cinematografe nu aveai ce vedea, decât forţat, cu clasa sau cu plutonul. Astfel, la Cinematograful „Muncitoresc” rula, în „săptămâna mondială a tineretului democrat” (21 – 28 martie 1951) şi nu numai, filmul „Victoria poporului chinez”; la Cinema „2 Noembrie” – filmul sovietic „Dreptatea învinge”; la Cinema „Timpuri Noi” oferta era mai „generoasă”: „Mecanizarea exploatărilor”, „Poveste despre cărbune”, „Sportul sovietic No. 8”.
Citește și Conducătorul ţării, Kiseleff, şi o inspecţie la şcoala din Câmpulung
O atenţie deosebită se acorda activităţii căminelor culturale de la sate, chemate şi ele să promoveze cuvântul „Partidului”. Cum scria Ion Enache, cu ocazia deschiderii campaniei de însămânţări de primăvară, „de cum s-a făcut ziuă, au început să se adune la multe Sfaturi Populare Comunale ţărani veseli (?!?-n.n.) cu atelajele pregătite pentru a ieşi într-un cadru festiv la arat în prima zi. Echipe de coruri, tarafuri de lăutari şi jocuri au însoţit ieşirea la câmp a celor care au răspuns cu dragoste la această chemare a Partidului nostru”. Uite aşa erau păcăliți bieţii noştri ţărani: erau conduşi cu lăutari pe tarla!
Dar nu toate stăteau pe roze. Acelaşi vigilent Ion Enache a depistat că la Budeasa sunt grave carenţe în organizarea activităţii: „şezătorile duminicale sunt slab pregătite şi ţinute în mod sporadic, ceea ce a făcut ca populaţia comunei să nu mai participe la manifestările Căminului Cultural. Activitatea acestui Cămin se reduce la organizarea horelor ţărăneşti. Această situaţie a Căminului Cultural trebue să dea de gândit tovarăşilor din conducere să se trezească din amorţeala de până acum şi să treacă la o vie activitate”.
Nici la Sămara, Vedea, lucrurile nu stăteau bine: nu exista nici o echipă artistică şi nu se ţineau seri culturale de îndoctrinare marxist-leninistă şi de ateism.
La aceste întruniri, ca şi la serbările şcolare ori manifestările instituţiilor de cultură, copiii şi tinerii erau obligaţi să cânte aşa-zise cântece populare, precum următorul: „Spune Argeş, spune tu,/ Spune tu că ai văzut/ Cum trăiam din greu în jug,/ Strângând la boieri belşug,/ Spune tu c-ai cunoscut/ Viaţa noastră din trecut./ Fără case, fără pâine/ Înduram trai de câine/ Fără petic de pământ,/ Hodină nici în mormânt,/ Numai trudă şi nevoi,/ Copiii bolnavi şi goi./ Spune cum în patru-ş-patru/ S-au rupt lanţurile-n patru/ Şi ne-a scăpat de robie/ Partidul pentru vecie.”
Din fericire, n-a fost pentru vecie, dar o nouă robie bântuie prin Europa…
Citește și BLACK Metallica, trupă din Serbia, vine la festivalul rockerilor din Topoloveni
Citește și Castrul Roman Jidova a intrat în Patrimoniul UNESCO
0 Comentarii