# Istoricul Leonard Velcescu luptă ca românii să-şi recapete gloria de altădată. Doctor în istoria artei, absolvent al Universităţii Sorbona şi Ecole Pratique Des Hautes Etudes Paris, membru corespondent al Academiei Române, Leonard Velcescu este un alt “produs” românesc exportat în afară, unde a găsit cadrul propice să-şi exploateze talentul, vocaţia, pasiunea şi inteligenţa. S-a născut la Piteşti, unde a făcut Liceul de Arte (promoţia 1980), avându-i ca profesori pe Gheorghe Pantelie, Mariana Şenilă-Vasiliu, Nicolae Georgescu etc. Imediat după terminarea liceului a locuit la Bucureşti până în 1984, când a plecat în Franţa, urmându-şi mama, sculptorul Cornelia Velcescu, deja stabilită la Paris din 1982. La Paris a locuit în Cartierul Latin, unul din cele mai frumoase şi animate cartiere din capitala franceză. După perioada acomodării cu viaţa la Paris a urmat cursurile Universităţii Sorbona în Istoria Artei şi Arheologie. Leonard a considerat studiile prestigioasei universităţi destul de dificile din cauza nivelului foarte înalt la Sorbona, dar s-a ambiţionat şi s-a pregătit asiduu, ajungând până la teza de doctorat, pe care a susţinut-o în anul 2000, la Sorbona şi Ecole Pratique des Hautes Etudes, obţinând titlul de doctor în Istoria Artei şi Arheologiei, cu subiectul „Les Daces dans la sculpture romaine. Etude d’iconographie romaine”. Ulterior, teza de doctorat a devenit carte prin intermediul editurii franceze Les Presses Littéraires, intitulată „Dacii în sculptura romană”. Studiul de iconografie antică are pentru noi, românii, nu numai o importanţă istorică, ci şi una sentimentală pentru că, în această lucrare, autorul analizează şi cataloghează peste o sută de sculpturi romane care-i înfăţişează pe strămoşii noştri. Încununarea celor 15 ani de cercetări intense în muzeele lumii şi în siturile care păstrează relicve ale Antichităţii o constituie identificarea unor reprezentări necunoscute până acum ale regelui dac Decebal, dar şi teoria potrivit căreia, neînfricaţii daci şi viteazul lor rege nu au fost consideraţi prizonieri de război, ci au fost respectaţi de către cuceritorul Traian.
Din nou, la Roma, pentru a aduce la lumină trecutul glorios
Din păcate, cartea nu s-a bucurat de o lansare în România, însă autorul ei îşi continuă cu tenacitate cercetările în domeniu. La sfârşitul acestei luni pleacă din nou la Roma să continue munca asiduă de căutare a urmelor trecutului. “La Roma am aflat noi lucruri interesante, noi descoperiri în ceea ce priveşte sculpturile, legate în mod direct de cultura şi identitatea noastră. Este plină Roma de reprezentări sculpturale legate de noi, în muzee, în parcuri, pe diferite monumente, în curţile interioare ale vilelor de prin Roma etc. şi care «aşteaptă» să fie descoperite, cercetate şi făcute cunoscute tuturor”, spune el cu pasiune. În paralel, lucrează împreună cu un alt român stabilit în America, Dan Dimancescu, ce a venit cu o echipă de profesionişti din State pentru filmările la un documentar despre civilizaţia dacilor, monumentele legate de sculpturile de daci: Forul lui Traian, Columna lui Traian, Arcul lui Traian. Filmul documentar al lui Dan Dimancescu este propus pentru concursul Unesco, Congrés International „Coupoles dans le monde”, de la Florenţa (19-23 martie 2012), urmând a fi prezentat în România la TVR, dar şi la o televiziune din America.
Lucrezia Ungaro, directoarea Forului şi a Columnei lui Traian, a anunţat că în 2012-2013 se va face o importantă expoziţie comemorativă în Forul lui Traian, “Traian şi dacii”, la 1900 de ani de la inaugurarea Forului lui Traian şi a Columnei, manifestări la realizarea cărora este chemat să colaboreze şi piteşteanul. “Este foarte importantă această expoziţie comemorativă pentru cultura şi identitatea noastră. La rândul meu am început să anunţ şi să iau legatura cu oficialităţile române atât din Franţa, Italia, cât şi din România, pentru a le înştiinţa de acest eveniment şi pentru a fi luate măsurile necesare de organizare”.
“Românii erau mai apreciaţi în străinătate înainte de 1989, decât după…”
Leonard Velcescu scrie întotdeauna cuvintele “Ţară”, “Român” “Identitate” şi “Cultură” cu majuscule ca semn al preţuirii ce le-o acordă. Dar cum, pe rând, în Europa se aprind focare rasiste împotriva românilor îl întreb cum vede el, de acolo, din Franţa, ca român, această situaţie şi dacă, personal, nu a fost afectat de originea sa, în prezent destul de blamată în străinatate. “Este adevărat că imaginea noastră, a românilor, în Occident, este destul de deteriorată. Părerea mea este că românii erau mai apreciaţi înainte de 1989 decât acum. În mod sigur, cultura are un cuvânt important de spus pentru refacerea acestei imagini terne. Trebuie refăcută prin cultură această identitate pierdută, atât în ochii noştrii, cât şi în faţa Occidentului. Eu lupt să refac, atât cât pot, în Franţa, în Italia, cât şi în România, câte ceva din aceasta bază culturală, de secole pierdută. De aceea ţi-am comunicat aceste evenimente importante pentru identitaea noastră şi pentru viitorul nostru cultural.”
S-a stabilit în sudul Franţei, la Perpignan
În prezent, Leonard Velcescu locuieşte împreună cu familia în sudul Franţei, în Ţara Catalanilor, în oraşul Perpignan. Soţia lui lucrează la Universitatea Via Domitia din Perpignan, în domeniul fizică-chimie, iar el în domeniul cercetării în istoria artei antice romane (CRHISM – Université de Perpignan Via Domitia). “Voi reveni în România anul viitor, la primavară. Doresc să ţin câteva conferinţe la facultate vizavi de cercetările mele, importanţa acestor cercetări pentru cultura şi identitatea noastră şi proiectele mele legate de acestea. Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti a răspuns afirmativ, dar sper să am sprijinul şi al celorlalte universităţi, inclusiv al Universităţii Piteşti. Treptat, treptat, încerc să fac ceva pentru cultura şi identitatea nostră. Încerc, după o absenţă aproape totală din 2000 până în 2007 în ceea ce priveşte domeniul cercetărilor mele, să realizez ceva constructiv pentru cultura noastră, pentru identitatea nostră, în sensul frumos, modest şi ştiinţific. Nu aş dori să mai aud (în general) în jurul meu că românii nu fac mai nimic bun pentru România. Cert este, România are oameni foarte capabili, dar ar trebui să aibă vederi mult mai largi, să coopereze între ei, iar capacitatea lor intelectuală să nu rămână numai în jurul şi exclusiv pentru persoana lor. “
Alina Crângeanu
0 Comentarii