COMUNICAT DE PRESĂ
„Stimate Domnule Director,
Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Argeș aduce la cunoștința opiniei publice următoarele:
Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș întrunită în data de 25 noiembrie 2025, urmare adresei nr. 2/17096/2025 din 20.11.2025 înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, având pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu publicat la data de 19.11.2025 transmis Consiliului Superior al Magistraturii, spre avizare, de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale, cu unanimitate a hotărât exprimarea unui punct de vedere negativ cu privire la Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu publicat la data de 19.11.2025 de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarității Sociale şi propunerea adresată Consiliului Superior la Magistraturii de a emite aviz negativ referitor la acest proiect.
Exprimarea punctului de vedere a avut în vedere următoarele considerente:
1. Avizul solicitat CSM de către Guvern este prematur.
Astfel, potrivit art. 7 alin. 8 din Legea 52/2003, Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4).
Or, proiectul de lege încă se afla în transparență publică, întrucat Ministerul Muncii, inițiatorul legii, a anunțat că până luni, 24.11.2025 cand va avea loc dezbaterea publică, se pot trimite, potrivit legii, opinii, sugestii, propuneri.
CCR, prin decizia Decizia 479/2025, a stabilit expres obligația Guvernului de trimitere la avizare la CSM DOAR DUPĂ finalizarea etapelor de transparență publică și avizare interministerială, impunând în mod corelativ CSM-ului obligația să nu dea avizul mai devreme și să nu se considere legal sesizat: „exercitarea competenței de avizare a CSM nu intervine într-o etapă aleatorie, ci CONSECUTIV ETAPEI DE AVIZARE INTERMINISTERIALĂ, care conturează, într-o primă fază, conținutul proiectului de lege. Cu alte cuvinte, competența CSM nu interferează cu momentul configurării și structurării soluțiilor legislative care urmează să fie integrate în conținutul inițiativei legislative, ci INTERVINE LA FINALIZAREA PROCEDURII DE AVIZARE INTERMINISTERIALĂ a proiectelor de acte normative. ” (pct 233 din motivare)
2. Există o contradicție între argumentele invocate în „Expunerea de motive” și măsurile legislative propuse.
Astfel, potrivit „Expunerii de motive”, demersul legislativ este fundamentat pe recomandările Comisiei Europene transmise Guvernului Romaniei în martie 2025. Însă, Comisia Europeană a fost nemulțumită doar de „inabilitatea” Guvernului de a corecta inechitățile generate de pensiile foarte mari (prin Decizia CCR 724/2024 s-a declarat neconstituțională suprataxarea pensiilor mari și foarte mari). Dimpotrivă, Comisia Europeană a considerat ca fiind îndeplinite celelalte condiții pentru realizarea Jalonului 215 PNRR, prin adoptarea Legii 282/2023 care a limitat pensia la 100% din ultimul venit net și a etapizat creșterea varstei de pensionare pană la împlinirea a 60 de ani.
3. Nerespectarea principiului egalității de tratament și al discriminării
Prin acest proiect sunt vizate EXCLUSIV pensiile de serviciu din domeniul justiției, cu toate că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu şi speciale, din care numai 5.600 sunt magistraţi. Deci, executivul are în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, ale magistraţilor, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în dispreţul standardelor europene. De asemenea, pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din totalul pensiilor care se plătesc lunar, astfel că scăderea deficitului economic invocată nu poate fi obţinută din aceste procente extrem de reduse.
4. Crearea unor inechități și discriminări în interiorul sistemului
4.1 Reglementarea propusă va duce la coexistența a trei regimuri de pensionare a magistraților semnificativ diferite:
– Beneficiari ai legislației anterioare datei de 01.01.2024, avand pensie mai mare decat ultimul venit;
– Beneficiari ai legislației în vigoare în perioada 01.01.2024 – 01.01.2026, avand pensie egală cu ultimul venit;
– „Beneficiari” ai actualei propuneri legislative cu o pensie limitată la 70% din ultimul venit.
Astfel, singurul element de diferențiere între acești magistrați constă în vechimea în funcție la data intrării în vigoare a noilor reglementări, o vechime mai mare cu DOAR 1 ZI, putand determina o modificare esențială a statutului.
4.2 Discriminarea continuă și în ceea ce privește actualizarea pensiei. Astfel, potrivit art. 213 alin. 2 din Legea 303/2022 „Pensiile de serviciu se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional.”
Or, prin modificările propuse se menține actualizarea doar pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 ianuarie 2026 (art. V alin. 6).
Așadar, și în cazul actualizării pensiilor, vor coexista 3 categorii de pensionari:
– cei cărora li se vor actualiza pensiile, fără limitare (pentru cei care s-au pensionat sau îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 01.01.2024;
– cei cărora li se vor actualiza pensiile, dar cu limitare la 100% față de un venit net al unui magistrat în activitate (pentru cei care s-au pensionat sau îndeplinesc condițiile de pensionare 01.01.2024 – 01.01.2026);
– cei cărora nu li se vor actualiza niciodată cuantumul pensiei;
Cu privire la acest aspect, Decizia CCR nr. 467/2023 a reţinut neconstituționalitatea unor modificări similare pe care legiuitorul a dorit să le introducă (paragraf 157).
4.3. De asemenea se păstrează discriminarea (invocată și de Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul excepției de neconstituționalitate formulată cu privire la proiectul anterior) între judecătorii și procurorii civili și cei militari, care, deși desfășoară activitatea în condiții identice și pot avea aceeași vechime și vârstă la data intrării în vigoare a noii legi, ar urma să se pensioneze în condiții substanțial diferite.
Astfel, în timp ce magistrații civili vor fi supuși noilor condiții restrictive (pensionare la 65 de ani, vechime de 35 de ani în muncă, pensie de 55% din media veniturilor brute, plafonată la 70% din ultimul venit net, eliminarea vechimilor asimilate și o tranziție inaplicabilă celor mai mulți), judecătorii și procurorii militari vor continua să beneficieze de regimul mult mai avantajos prevăzut de Legea nr. 223/2015 (pensionare între 45 și 52 de ani, reducere a vârstei cu până la 13 ani, vechime totală de 25 de ani, dintre care 15 în funcție, condiții speciale/deosebite de muncă cu efect asupra reducerii vârstei de pensionare și pensie de 65% din media veniturilor brute, fără plafon sub ultimul venit net).
5. Etapizarea creșterii vârstei de pensionare nu este una reală și este inaplicabilă majorității judecătorilor.
Astfel, se propune creșterea vârstei de pensionare cu 15 ani într-un interval temporal de 15 ani (creșterea cu 1 an în fiecare an). Această „etapizare” este una extrem de abruptă și inaplicabilă. Spre exemplu, în sistemul public de pensii creșterea cu doar 3 ani a vârstei de pensionare s-a făcut într-un interval de 15 ani, respectiv creșterea cu doar 5 ani a vârstei de pensionare s-a făcut într-un interval de 20 ani.
Ceea ce este mai grav la această „etapizare” este că ea este inaplicabilă majorității judecătorilor aflați în funcție. Astfel, o persoană care nu are 49 ani în 2026, nu va avea 50 în 2027, nici 51 ani în 2028 ș.a.m.d. Deci, cine nu prinde prima etapă este imposibil să prindă vreuna din etapele ulterioare.
Nici pentru cei mai mulți dintre judecătorii și procurorii care fac parte din generațiile vizate formal de norma tranzitorie, etapizarea nu este una reală, ci doar proclamată, vârsta de pensionare crescând ex abrupto cu o perioadă considerabilă, pentru unele persoane cu peste 10, 11 sau chiar 12 ani.
Dacă la această creștere se adaugă și perioada cu care acestor persoane le-a fost deja mărită vârsta de pensionare, ca efect al Legii nr. 282/2023, este evident caracterul profund neconstituțional al reglementării propuse.
În realitate, această propunere ignoră complet jurisprudența Curții Constituționale, care, cu referire la propunerea legislativă din anul 2023, de creștere cu 13 ani a vârstei de pensionare, în fiecare an calendaristic cu câte 1 an (ceea ce ar însemna o creștere cu 13 ani a vârstei de pensionare în 13 ani), a constatat caracterul vădit neconstituțional al unei asemenea reglementări.
Citește și CCR – Legea privind plata pensiilor private este neconstituțională
6. Etapizarea eliminării vechimilor asimilate este nerealistă.
Soluția propusa în proiect, referitoare la o nouă etapizare pentru eliminarea până în anul 2035 a vechimilor asimilate, prin diminuarea la fiecare 2 ani cu cate un an a vechimii asimilate recunoscute, formulată într-o manieră identică celei declarate ca neconstituționale prin Decizia nr. 467/2023 este contrară jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale. Mai mult, această pretinsă etapizare a eliminării vechimilor asimilate face de fapt inaplicabilă și etapizarea creșterii vârstei de pensionare pentru o mare parte dintre magistrații vizați formal de norma tranzitorie care reglementează acest aspect.
Se modifică și eșalonarea perioadei în care se elimină recunoașterea vechimii în alte profesii juridice, conform proiectului recunoscându-se 5 ani în perioada 1.01.2026/31.12.2027, această perioadă scăzând ulterior cu câte un an la fiecare 2 ani. Sunt recunoscute, totuși, doar perioadele în care judecătorul/procurorul a avut calitatea de funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult (nu și alte funcții de specialitate juridică, utile la admiterea în magistratură).
7. Limitarea cuantumului pensiei la 70% din ultimul venit net reprezintă o diminuare substanțială, încălcându-se astfel toate reglementările și dispozițiile naționale și internaționale potrivit cărora pensia trebuie să fie cat mai apropiată de ultimul salariu în plată.
Rațiunea instituirii pensiilor de serviciu ale magistraților a fost determinată de rigoarea statutului acestora, plin de incompatibilități și interdicții, mult mai restrictive decât în cazul celorlalte categorii sociale.
Intenția Executivului și expunerea de motive sunt contrare și Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23 prin care se instituie principiul garantării unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat.
Cu privire la cuantumul pensiei, există mai multe categorii (personalul Curții de Conturi, membrii corpului diplomatic și consular, personalul civil navigant, funcționarii publici parlamentari, polițiștii, jandarmii, cadrele militare, personalul penitenciarelor s.a)pentru care pensia se calculează într-un procent de 65% din baza de calcul constând în media indemnizațiilor de încadrare/salariilor/soldelor brute lunare pe o anumită perioadă.
Așadar, prin adoptarea acestui proiect de lege, se va crea un standard diferit de calcul pentru magistrați, mult inferior celorlalte categorii care beneficiază de pensii de serviciu.
Având în vedere dezacordul față de noul proiect privind legea pensiilor magistraților, aflat în prezent în dezbatere publică, întrucât acesta încalcă dispozițiile legale incidente și ignoră jurisprudența constantă a Curții Constituționale referitoare la statutul magistratului, independența justiției și componenta financiară a acesteia judecătorii reiterează intenția ca, în perioada următoare, să fie reluată dezbaterea referitoare la restrângerea activităţii judiciare aşa cum a fost stabilită anterior prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 3 din 26.08.2025”.
Hotărârea Adunării generale a judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș poate fi consultată accesând portalul instanțelor de judecată www.portal.just.ro
Cu aleasă considerație,
Biroul de Informare și Relații Publice
judecător, Elena Cornelia Olteanu, președinte instanță
0 Comentarii