Din buchetul de mari compozitori şi interpreţi protopsalţi care au activat în zonele Argeş, Piteşti şi Câmpulung-Muscel (din secolele XIX-XX), amintim pe Ghenadie Ţeposu-Argeşiu (1813- 1877), pe Constandin Ion – ucenicul lui Macarie Ieromonahul (1825), pe Arhimandritul de scaun al Episcopiei de Argeș, Ghelasie Basarabeanu (+ 1855), Gheorghe Căciulă (1853), Dimitrie Protopopescu (1852-1866), Constantin Tonegariu (1864-1873), Teodor Protopopescu (1866), pe „privighetoarea Argeşului” aşa cum era supranumit arhiereul protopsalt Iosif Naniescu (1818-1902) în urma căruia a rămas un adevărat tezaur psaltic. Alte chipuri de mari promotori ai muzicii psaltice care au activat în zona Argeş, Pitești și Câmpulung-Muscel sunt: Gheorghe Claru (1867-1890), Arhimandritul Veniamin Nițescu (1891-1900), Vasile Mateescu, Pr. Gheorghe Ionescu, Roger Faust Nicolescu, Gheorghe Oancea, Ioan Zmeu, Chiril Popescu, Ferdinand Agopian, Pr. Gheorghe Cotenescu, Pr. Mihail Chiriță, Arhiereul Gherasim Timuş (1848-1911) şi Arhiereul Evghenie Humulescu-Piteşteanul (1870-1931).
Argeşul a lăsat moştenire o bogată mişcare corală de amatori
În zona Argeş, Piteşti şi Câmpulung-Muscel s-a dezvoltat în timp și o adevărată tradiţie corală care a dat nume de mari dirijori şi interpreţi, tradiţie ce şi astăzi se manifestă cu acelaşi devotament cu care s-a şi întemeiat. Argeşul ne-a lăsat moştenire o bogată mişcare corală de amatori, în special în zona satelor, cele dintâi colective de acest gen fiind semnalate încă din secolului al XIX-lea. În comuna argeşeană Muşeteşti în anul 1879 se înfiinţa un Ateneu Central Rural, locaţie ce găzduia atât corul comunei condus de Ghica Popescu cât şi, începând cu anul 1909, o societate corală numită Murmurul Vâlsanului. În anul 1885 Constantin Dobrescu-Argeş împreună cu Nicolae Hănescu şi Ion Stăncioiu înfiinţează societatea numită Şcoala Nouă cu sediul la Domneşti, societate ce deţinea şi un cor dirijat de „învăţătorii pricepuţi în citirea notelor”, Nicolae Hănescu şi Luca Paul, cor condus în timp şi de profesorii Alfons Popescu şi Marian Mecu. La sfârşitul secolului al XIX-lea în zona Topoloveni sunt consemnate documentar formaţii corale săteşti la Leordeni (1895), Priboieni (1896) şi Călineşti (1897). La Curtea de Argeş, la Catedrala Arhiepiscopală în anul 1901 se înfiinţa un cor dirijat în timp de valoroşi oameni de muzică, precum Pr. Mihail Chiriţă (director al Seminarului Teologic), Diaconul Dumitru Gligăneanu şi profesorul protopsalt Chiril Popescu. De asemenea important de menţionat este şi corul Seminarului Teologic din Curtea de Argeş, cor care şi-a identificat existenţa cu istoria instituţiei de învăţământ. La Curtea de Argeş printre alte corale bisericeşti amintim şi Corala Bisericii Sfântul Gheorghe, corală condusă de reputaţii cântăreţi bisericeşti şi teologi, aşa cum ar fi Puiu Martinescu, Dumitru Cincă şi Judeţ Gheorghe.
În anul 1884 diaconul Teodor Băjenaru înfiinţa corala bisericii Sfântul Gheorghe din Piteşti
La Leordeni în anul 1901 învăţătorul Ion Diaconescu înfiinţa la Căminul Cultural un cor de mare tradiţie al zonei. La Dobreştii de Argeş prindea viaţă în anul 1902 un alt cor dirijat de învăţătorul şi teologul Alexandru Dobrescu. La Topolovenii de Argeş prin anii 1905-1910 învăţătorul şi teologul Dumitru Mihalache înfiinţa cu elevii de şcoală un cor bisericesc pe două voci. În comuna Rociu, satul Gliganu de Sus sub îndrumarea învăţătorilor Stoica Marin, Florian Popescu şi Marin Angelescu se înfiinţează un cor la anul 1922. În anul 1933 învăţătorul Florea Nicula dădea viaţă coralei din comuna Buzoieşti-Argeş. În comuna Brăduleţ din Argeş preotul Marin Dana a dat naştere în anul 1936 unui cor bisericesc format numai din “fetele şcoalei primare, mai toate din cursul complementar”. La Curtea de Argeş lua fiinţă în anul 1977 sub conducerea profesorului şi dirijorului Gelu Ciuculescu corala Orfeu. În luna aprilie a anului 2009 din binecuvântarea Î.P.S. Calinic, Arhiepiscop de Argeş şi Muscel, a luat fiinţă Corul Iosif Naniescu, al Protoieriei Curtea de Argeş dirijat de diac. prof. Codruţ Dumitru Scurtu.
Activitatea muzicală din şcolile şi bisericile piteştene, la care se adaugă şi existenţa unui grup pe persoane de origine germană, veniţi din Transilvania, a creat un climat favorabil apariţiei societăţii corale Liedertafel din Piteşti, la anul 1866 formată din creştini catolici şi ortodocşi, iubitori de muzică corală, germani şi români. În anul 1884 diaconul Teodor Băjenaru înfiinţa corala bisericii Sfântul Gheorghe din Piteşti. În anul 1904 se fondează societatea muzicală Dorul, care mai târziu se va numi Dorul Carpaţilor iar mai apoi Armonia. În anul 1908 ia fiinţă societatea corală Farmecul iar în anul 1910 societatea corală Doina Carpaţilor. La 11 ianuarie 1912 ia fiinţă societatea Părintele Macarie, a cântăreţilor bisericeşti din judeţul Argeş, (dispărută odată cu venirea războiului), care avea drept scop ,,…uniformizarea cântărilor Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române…’’. Începând cu anul 1926 profesorul şi dirijorul C. Albu pune bazele societăţii corale Freamătul Argeşului, iar din 1933 până în 1936 a funcţionat şi un cor al ceferiştilor piteşteni. În data de 17 ianuarie 1946 profesorul Haralambie Sepeţeanu punea bazele coralei Cântarea Argeşului, iar în anul 1947 dirijorul Grigore Mircescu şi compozitorul Emil Lerescu fondează Corul Consiliului Sindical al Judeţului Argeş.
Emanoil Popescu înfiinţează Corul Mixt al Palatului Culturii din Piteşti
În data de 9 noiembrie 1955 profesorul şi dirijorul Emanoil Popescu înfiinţează Corul Mixt al Palatului Culturii din Piteşti, cor ce din anul 1967 devine doar bărbătesc, iar în 1972 sub conducerea aceluiaşi dirijor primeşte denumirea de Corala D.G. Kiriac. O altă corală importantă a Piteştiului este şi Corala Ars Nova, condusă încă de la înfiinţare, din anul 1968, de profesorul şi dirijorul Gheorghe Gomoiu, (vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Corurilor din România), care împreună cu Prof. Costin Alexandrescu a fondat şi prezidat Festivalul Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac-Piteşti”. Alte formaţii din Piteşti sunt: Corala Clasic înfiinţată şi dirijată din anul 1977 şi până la desfiinţarea sa (2007) de prof. Magdalena Ioan; Corul Facultăţii de Teologie „Sf. Mc. Filofteia” dirijat încă de la înfiinţare (1992) de profesorii catedrei de muzică, pr. dr. Marin Velea, pr. dr. George Neacşu şi pr. dr. Ion Isăroiu; Corala Credo a fundaţiei culturale Sf. Gheorghe înfiinţată şi dirijată din anul 2005 de pr. dr. George Neacşu şi Corul Preoţilor din Protoieria Piteşti dirijat de pr. dr. George Neacşu. Cea mai importantă corală a Piteştiului este corala bisericii Sfântul Gheorghe fondată de diaconul Teodor Băjenaru la anul 1884, corale bisericeşti existând temporar şi la Biserica Mavrodolu, Biserica Sfânta Vineri şi Biserica Sfântul Ioan, corale ce s-au impus drept norme de interpretare muzicală şi care au repurtat succese deosebite în concertele susţinute atât în ţară cât şi în străinătate.
În zona Muscelului în anul 1896 se înfiinţa o corală la căminul cultural de la Rucăr
În zona Muscelului în anul 1896 se înfiinţa o corală la căminul cultural de la Rucăr condusă de directorul şcolii de băieţi, învăţătorul Petre Popescu. Activitatea corală la Câmpulung Muscel culminează cu înfiinţarea Coralei Mânăstirii Negru-Vodă, corală ce şi-a început activitatea în anul 1908 prin grija profesorului şi cântăreţului bisericesc Toma Adrian, care a înfiinţat la Mănăstirea Negru-Vodă şi o şcoală de cântăreţi bisericeşti. În comuna Mihăeşti, satul Valea Popii, din iniţiativa lui Constantin Radu în anul 1920 se înfiinţează un cor, pe lângă cel al şcolarilor din Valea Popii condus de învăţătorul I.C. Niţescu. O dovadă a intensei activităţi corale argeșene este şi susţinerea la data de 17 septembrie 1936 a celui mai mare concurs coral din ţară, la care au luat parte peste 53 de coruri numai din judeţ. La acest concurs coral a luat parte însuşi Patriarhul României Dr. Miron Cristea, dovedind atât calitatea interpretativă a coralelor cât şi caracterul religios al acestora. Dacă în anul 1936 numai în judeţul Muscel activau un număr de peste 53 de coruri putem afirma faptul că zona Argeş, Piteşti şi Câmpulung Muscel a fost un adevărat focar muzical şi cultural, leagăn al muzicii psaltice de tradiţie bizantină cât şi important centru al muzicii corale româneşti.
M.I.
Sursa: parohiavarzaru
0 Comentarii