Născută în anul 1936 la Topoloveni, Tita Bărbulescu este una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară românească. Provenind dintr-o familie numeroasă de oameni simpli, Tita Bărbulescu primește primele noțiuni de muzică de la tatăl său, Nicolae Bărbulescu, vestit lăutar al plaiurilor argeșene.
A colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului
După primul succes notabil, Tita Bărbulescu este propusă pentru Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară „Doina Argeșului” din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care menţionăm „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960 şi 1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”. Urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului, efectuând numeroase turnee în țară și în străinătate cum ar fi în Bulgaria (cu Maria Tănase), Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia etc. Dintre marii interpreți alături de care a cântat amintim: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și mulți alții. Cele mai valoroase imprimări pe care le face sunt cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea.
Şi-a îmbogăţit repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean
Fiind o mare culegătoare de folclor autentic, își îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii de acest gen lansate de artistă se numără: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron” etc.
A interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord
În activitatea sa artistică de peste 40 de ani, Tita Bărbulescu a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, și a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri și festivaluri. Astfel a realizat peste 30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună”, „Prieteni dragi”, „Azi e ziua ta”, „Ieftinește, Doamne băutura”, „Ce ne facem, dragi femei” (Eurostar), „Sus paharul” etc.
Ceauşescu îi cunoştea versurile pe de rost
Tita Bărbulescu, una dintre artistele preferate ale lui Ceauşescu, a participat la numeroase petreceri organizate de-a lungul timpului de dictatorul comunist. Preşedintele României din acea perioadă cunoştea pe de rost versurile cântecelor, iar dacă se întâmpla ca un artist să înlocuiască sau să încurce vreun cuvânt, tovarăşul lua imediat atitudine, urca pe scenă, lua microfonul şi cânta chiar el însuşi. M.I.
0 Comentarii