Tânără tratată la Floreasca cu gândaci care atârnă de perfuzii. A ajuns în Belgia cu mai multe bacterii

Sora unei paciente de la Floreasca, internată în Compartimentul de Arşi, acuză medicii că au lăsat-o să agonizeze, în timp ce implora pentru calmante, iar gândacii colcăiau pe perfuzii. După 53 de zile de chin, femeia şi-a transferat sora într-un spital din Belgia. Luase deja mai multe bacterii, printre care şi piocianic. Ministerul Sănătăţii a trimis la spital Corpul de Control, Inspecţia Sanitară şi Colegiul Medicilor.

Citește și: Zeci de angajați de la ANPIS au primit ajutoare de urgență de la instituție

În urmă cu 57 de zile, Lavinia, o tânără mamă a doi copii, ajunge în stare critică la spitalul Floreasca. Are arsuri pe 70% din suprafaţa corpului. Femeia şi-a salvat copiii când centrala din casa a sărit în aer, dar s-a expus pe ea suflului.

Alina Alexandru – pacienta internată, care a donat piele pentru sora ei, arsă pe 70% din corp în urma unui incendiu – a fost cea care a povestit ceea ce a văzut în salonul de la Centrul de Arși al Spitalului Floreasca, mai exact gândaci și furnici.

Descrierea făcută este una stupefiantă, într-un loc în care igiena sanitară ar trebui să fie fără cusur, pentru a fi evitate infecțiile, care ar putea fi fatale pentru viața pacientului cu un sistem imunitar precar.

Femeia a trimis o scrisoare și în atenția ministrului Sănătății, povestind calvarul prin care a trecut în zilele petrecute la Centrul de Arși de la Spitalul Floreasca.

„Vă scriu azi, nu ca sora a pacientei din rezerva nr 5 de la Centrul de Arși-Floreasca. Va scriu ca cetățean care a primit ingrijiri medicale în spitalul Floreasca, în perioada 16-25.06.2025. Va scriu din perspectiva DONATORULUI DE PIELE, adică a cetățeanului care a plătit la propriu cu pielea de pe el pentru lipsa unei bănci de piele. Vă scriu ca pacient care a suferit de durere într-un spital public. Am stat 7 zile într-un pat de spital, așteptând să se termine timpul cu durere. Știam că nu va fi la nesfârșit. Mi se spusese că durerile vor fi prezente pentru 1-2 săptămâni. Apoi, vor fi înlocuite de disconfort, iar ulterior va trece cu totul.

Dl. Rogobete, durerea fizică a fost mai puternică decât dorința mea de a îmi salva sora. Au fost momente când nu am putut strânge din dinți suficient și am plâns, am rugat să mi se dea ceva. O luam razna! Mă dobora durerea și nu puteam accepta că singurul mod în care Lavinia poate trăi este să trecem amândouă prin iad. Dădusem deja pielea de pe mine, chiar să fie nevoie să mă zbat în acel carusel al unei dureri cum nu mai întâlnisem? Nu puteam accepta și am plâns, i-am deranjat și i-am “stresat” pentru că ceream îndurare, ceream să ni se dea ceva și noua, să putem gestiona durerile.

Dl. Rogobete, nu ceream opioide. Ceream ceva, orice, atât cât să putem trăi cu durerea care mă sfârteca. Simțeam cum cineva mă face bucatele, cum ard și cum se desprind părți din mine. Și asta nu în timpul interventiei. Eu vă vorbesc despre zilele de după. Zilele alea în care aștepti să cadă pansamantele hemostatice și să crească pielea le loc”, a povestit femeia.

Aşa că a cerut externarea. Abia în ziua 53, pentru că spitalul Floreasca refuzase transferul, Alina şi familia ei au reuşit să facă rost de banii necesari şi au dus-o pe Lavinia în Belgia. Acolo, oamenii primeau încă o lovitură. Tânăra fusese infectată cu mai multe bacterii, printre care şi piocianic. Medicii belgieni de acolo îi tratează infecţiile cu care a venit din România, iar în paralel îi vindecă arsurile.

Citește și: Doi inspectori ANAF i-au cerut unui cioban șpagă și brânză de oaie. Ce pedepse au primit