Asta poate să spună oricare dintre locuitorii comunei cu pretenții de oraș, sau mai degrabă invers, că, uite, „vine tata cu pielea ei pe băț”. Ca să nu rămână loc de interpretare, stabilesc de la bun început că în rolul vacii, care acum nu se simte prea bine, este chiar struțo-cămila administrativ teritorială numită Ștefănești. Iar în continuare vom încerca să deslușim cauzele care au dus la infectarea situației din localitatea sus-amintită. Infectare oarecum surprinzătoare, chiar dificil de produs, având în vedere că au existat dintotdeauna și încă mai există condițiile pentru a fi efectiv un rai, atât agricol și industrial, cât și, mai ales, imobiliar. Și atunci, cum de-ați ajuns, oameni buni, ca dintr-un rai adevărat să vă procopsiți doar cu un „rai” al gunoaielor?
Depistarea cauzei care a dus la îmbolnăvirea malformației administrativ-teritoriale pare să fie o ecuație cu foarte multe necunoscute și, din acest motiv, imposibil de rezolvat. Și este o ipoteză de luat în calcul că exact acest lucru se dorește de către cine conduce jocurile și aparentele ostilități din Ștefănești. Să bage ceață, să nu înțeleagă nimeni ce se petrece. Să se creadă că de vină pentru cirmoaca în care se scaldă calitatea vieții sunt chiar locuitorii (ține-mă, Doamne!), sau consilierii locali, sau fostul președinte al ceape-ului local, sau popa din sat, sau Dan Manu, președintele Consiliului Județean, sau prefectul, sau presa care nu e liberă, numai Papură-Vodă nu are nici cea mai mică legătură. Papură-Vodă, cel care conduce, mai mult sau mai puțin pe față, localitatea Ștefănești. Doar că românii lămuresc repede lucrurile când treburile nu merg bine într-o unitate administrativ-teritorială (fabulos termen!), c-o fi comună, c-o fi oraș, c-o fi mai mult, ei zic „țara lui Papură-Vodă”. Oamenii se pun în locul lui Alexandru Macedon când a trebuit acesta să dezlege nodul gordian și, exact ca el, taie nodul și rezolvă zicând „țara lui Papură-Vodă”!
Astfel, toți consilierii locali, dar absolut toți (cică s-a uitat Papură-Vodă și sub pat, să nu fi scăpat vreunul), indiferent de mama care i-a făcut sau de partidul care i-a crescut, au ajuns să fie plini de bube politice, așa că hai cu ei pe Facebook. Unul dintre consilieri e defect pentru că „eu te-am iubit, fă!”, alții că „și eu am vrut, fă!”, alții, mai bătrâni și un pic bolnăviori, sunt acuzați de Papură-Vodă doar că au avut rude președinți de CAP! Dan Manu, ditamai președintele Consiliului Județean, e acuzat de bătrânețe mascată, că n-o mai reprezintă pe Papură-Vodă și nici măcar nu înțelege ce înseamnă s-o reprezinte. Presa e vinovatul de serviciu. Iar prefectul este vinovat, pe corectelea, de mermelirea tuturor faptelor, chiar oleacă penale, cum a fost când cu neexercitarea dreptului de preempțiune al Primăriei Ștefănești, pentru ca banul, care e ochiul dracului, să ajungă exact cât și unde nu trebuia, adică la omul Domnului!
De departe însă, culmea diversiunii și eroarea cea mai mare a lui acest Papură-Vodă este transformarea locuitorilor orașului, din onorabili conțărani ai familiei Brătienilor, într-un „eșantion al electoratului care, din prostie, ignoranță, interes, lașitate, frică sau alt motiv, continuă a se lăsa manipulat” (după cum zice chiar un Papură-Vodă pe internet, incredibil!). O vorbă românească spune că șarpele, când îl doare capul, iese la drumul mare. Cât pe-aci să zic „șerpoaică”, dar m-a corectat pixul…
Acum, să nu se creadă că Papură-Vodă a fost singur pe lume în țara lui și de-aia e el vinovat de tot răul care se întâmplă. Nu, a avut Consiliu Local, a avut și consilieri, locali sau personali, a avut și directoare de centru cultural, sau prefect, sau locuitori care să fie ocârmuiți. Da, însă responsabilitatea este una singură și este doar a lui Papură-Vodă! Responsabilitate, fă!
Cristian VASILE
P.S. Acum am găsit anatomia răului, data viitoare vom vorbi despre soluții.
