# Florile au condus Piteştiul timp de trei zile. Între 19 și 21 aprilie, Piteștiul a avut alt primar. Nu, nu vă gândiți că Tudor Pendiuc și-a dat demisia intempestiv. Pur și simplu week-end-ul trecut florile, prin câteva sute de mii de reprezentante de toate culorile (nu politice), au ocupat centrul orașului și au fost votate, admirate și cumpărate de zeci de mii de vizitatori atât din județ, cât și din Capitală, Baia Mare sau de peste mări și țări, din Iran ori S.U.A. O dovadă în plus că florile, și în special lalelele, au cea mai mare audiență la Pitești. Iar cea de-a XXXVI-a ediție a Simfoniei Lalelelor a confirmat pe deplin acest lucru.
Puțin festivism, multe lalele
Îmi place să văd orașul vesel și plin de lume, ca un furnicar. Iar în cele trei zile de Simfonie, această „agorafilie” a mea a fost satisfăcută pe deplin. Un prim plus: festivismul aproape lipsă de la… festivitatea de deschidere. Au fost invitați de seamă, în frunte cu marea soprană Felicia Filip (absolventă a Liceului de Artă din Pitești), ministrul agriculturii Daniel Constantin, secretarul general al Ministerului Administrației și Internelor, chestorul Ion Stoica și ambasadorul Olandei – Matthijs van Bonzel. Din fericire, politicienii au fost cu mult mai puțini față de edițiile anterioare. Probabil și pentru că 2013 nu este an… electoral.
Ca în fiecare an, preșcolarii și elevii au fost o „uvertură” reușită și plină de culoare la Simfonie, prin deja tradiționala Paradă a Florilor, cu sute și sute de costume originale, dans, muzică și explozie de bucurie.
Spațiile expozanților de la Casa Cărții, în lipsă cronică de creativitate
Au fost voci care au spus că Simfonia Lalelelor a fost un bâlci. I-aș contrazice, spunând că Simfonia Lalelelor a făcut ca Piteștiul să fie mai viu ca niciodată, cu acel furnicar neîncetat de oameni (un fel de perpetuum mobile plăcut) care a umplut centrul Piteștiului, cu zecile de standuri ale comercianților cu tot soiul de flori mai mult sau mai puțin cunoscute, dar toate la fel de încântătoare. Am văzut mulți oameni stând efectiv la cozi ca să cumpere flori, indiferent că era vorba de o petunie de 2 lei, o mușcată de 8 lei, un ranunculus de 10 lei ori o mona lisa de 45 de lei. Și cum să nu fie frumos să stai la coadă la flori?
Un paradox: Simfonia exterioară a bătut măr… Simfonia interioară. Spațiile expozanților de la Casa Cărții au fost într-o lipsă cronică de creativitate, încât am avut chiar senzația că au venit cu aceleași aranjamente florale ca și anul trecut. Un minus vizibil care a fost compensat din fericire de superba nebunie de flori de pe Centru. Dincolo de orice opinii pro și contra, nu poate fi negat faptul că primarul Tudor Pendiuc a fost artizanul principal al succesului Simfoniei Lalelelor. Implicat puternic, însă fără ostentație ori sete de vizibilitate media, primarul a mers și s-a interesat de bunul mers al evenimentului inclusiv în week-end, timp de mai multe ore, mergând la comercianți fără „antemergători”, interesându-se de problemele lor, dar și de diferitele soiuri de flori pentru a se amesteca apoi în mulțime ca un simplu trecător.
Ce bine ar fi dacă Simfonia Lalelelor ar fi organizată în fiecare zi! Așa, Piteștiul și centrul său ar deveni capitala mondială a animației pozitive și a florilor.
Denis Grigorescu
***
Mesteacănul, „arborele vieţii” de la Simfonia Lalelelor
Prezent la ediția de anul trecut a Simfoniei Lalelelor cu standul „Căsuța vrăbiuțelor”, colonelul în rezervă Ion Catinca a venit și în acest an printre expozanți, de astă dată cu o noutate. Precizăm că pasiunea de o viață a rezervistului din Bascov sunt amenajările interioare și are un real talent în a creea oaze de frumusețe și armonie în orice spațiu. Standul pe care l-a amenajat în acest an în pavilionul expozițional al Casei Cărții a avut ca temă „Mesteacănul, «arborele vieții» între simbol și …remediu naturist”. „Mesteacănul este un simbol al frumuseții pădurii. Coaja lui strălucește în mai multe nuanțe. L-am numit «arborele vieții» pentru că din mesteacăn se produc foarte multe remedii farmaceutice: ceai de mesteacăn, esență de mesteacăn, tinctură, șampon ș.a. Este bun și pentru circulația sanguină, și pentru bolile de rinichi, și pentru probleme cu tensiunea arterială.”, a spus colonelul Catinca, arătându-ne produsele naturiste obținute din mesteacăn și expuse în cadrul standului. În același spațiu ce i-a fost alocat, domnia sa a rezervat un colț pe care l-a dedicat radiotelegrafiei și campionilor argeșeni la recepție viteză, Ioan Kuti și Ioan Șerbănescu, cei care au adus Argeșului, în anul 1970, primul titlu de campioni republicani în acest domeniu. A fost expus și primul număr al revistei Radioamatorul, apărut în anul 1956. Tatăl colonelului Catinca a fost ofițer de transmisiuni, de aici și preocuparea domniei sale pentru telegrafie.
Adriana Gândilă
