# Raluca van Staden a fost atacată în România liberă de Asociaţia Ad Astra şi preşedintele MB Telecom, Mircea Tudor # Cercetătoarea originară din Câmpulung comentează culisele scandalului într-un interviu acordat Jurnalului de Argeş. Lovitură de teatru în lumea ştiinţifică românească. Senzorul care depistează cancerul în numai 6 minute, inventat de cercetătoarea câmpulungeancă Raluca van Staden şi dublu premiat cu aur la Salonul de Inventică de la Geneva, e criticat de Asociaţia oamenilor de ştiinţă Ad-Astra şi contestat cu vehemenţă de preşedintele societăţii MB Telecom, Mircea Tudor, care susţine că invenţia nu poate fi pusă în practică. MB Telecom este compania care urma să producă prototipul aparatului pentru depistarea cancerului, numai că preşedintele acesteia a declarat pentru “România Liberă” că, deşi iniţial a fost de acord cu producerea aparatului de către firma sa , ulterior şi-a dat seama că acesta nu poate funcţiona decât într-un mediu ideal, adică doar în condiţii de laborator. Altfel spus, invenţia n-ar avea nici o finalitate pentru depistarea cancerului. Pornind de la declaraţiile incendiare făcute de preşedintele MB Telecom în România Liberă, am realizat un interviu chiar cu inventatoarea Raluca van Staden. Am fost curioşi să aflăm cum priveşte cercetătoarea campania împotriva ei şi cum a trecut de la statutul de erou naţional până mai ieri, la cel de autoare a unui invenţii contestate, în prezent.
# În articolul din România liberă, preşedintele MB Telecom a insinuat chiar că invenţiile prezentate la Salonul de la Geneva nu ar fi rezultatul unor evaluări ştiinţifice riguroase…
– Numai cine nu a fost la saloane internaţionale, cum este cel de la Geneva, nu ştie cum este ziua de jurizare! Cum vin membri ai juriului, rând pe rând şi cum trebuie explicat şi argumentat totul, de la partea ştiinţifică la cea aplicativă! În plus, majoritatea invenţiilor sunt rezultatul unor proiecte de cercetare naţionale, care au fost deja monitorizate şi aprobate. Multe din rezultate sunt prezentate şi apreciate la conferinţe internaţionale.
“MB Telecom a evaluat un senzor diferit de cel brevetat”
# Totuşi, de ce nu a putut fi pusă în practică invenţia dumneavoastră împreună cu MB Telecom, aşa cum se stabilise iniţial?
– Senzorul premiat la Geneva nu a putut fi utilizat în colaborarea cu MB Telecom, brevetul fiind deţinut de Institutul Naţional de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată, unde a fost dezvoltat în cadrul unui contract de cercetare. Acest senzor a fost evaluat în cinci competiţii internaţionale, de jurii internaţionale şi a fost premiat de acestea. Mai mult, principiul de lucru şi senzorul au fost prezentate în conferinţe internaţionale de specialitate, în urma cărora am primit invitaţii pentru plenare la congrese internaţionale de specialitate şi, de asemenea, invitaţii să scriu o carte referitoare la acest tip de senzori, din partea mai multor edituri internaţionale. Din luna noiembrie am început validarea senzorului premiat la Geneva cu probe reale de sânge, utilizând aparatul de cercetare din laborator. Ne apropiem de 100 de analize efectuate, iar senzorul a dat un singur fals pozitiv şi patru falsuri negative. Pentru colaborarea cu MB Telecom s-au dezvoltat în mod special alţi senzori care urmau să fie folosiţi împreună cu aparatul propus de echipa MB Telecom. Aparatul care urma să fie realizat în colaborare cu MB Telecom reprezenta una dintre posibilele aplicaţii ale senzorului premiat, şi nu obiectul brevetului premiat. Evaluarea instrumentului propus de MB Telecom, desfăşurată pe parcursul a trei zile, s-a făcut cu un senzor standard de acelaşi tip, având o compoziţie şi construcţie obţinută din literatura de specialitate, pentru substanţe diferite de biomarkerii pentru cancer.
# Din ce motiv nu mai lucraţi acum cu MB Telecom?
– Pentru că lucrurile nu mergeau aşa cum ne-am dorit. Am rămas prieteni, în relaţii foarte bune. Iar eu am lărgit echipa de cercetare şi am inclus ingineri şi medici, urmând modelul american.
“Participarea la Salon nu ne-a fost finanţată de stat”
# Pentru a participa la Salonul pentru Invenţii de la Geneva, aţi primit vreo finanţare de la stat?
– Finanţarea participării fiecărui cercetător la un astfel de salon este responsabilitatea cercetătorului. În cazul nostru, în 2009 şi 2011 participarea a fost susţinută 100% din sponsorizări, iar în 2010 parţial din sponsorizări. Foarte mulţi cercetători îşi plătesc deplasarea la acest salon din buzunarul propriu.
# Puteţi explica din ce motive întârzie apariţia pe piaţă a aparatului pentru depistat cancerul?
– Pentru că procesul de miniaturizare cu obţinerea unui aparat cu performanţe similar cu ale celui din laborator nu se poate face peste noapte. Şi realizarea părţii electronice a aparatului reprezintă o cercetare în sine. După ce vom avea prototipul, acesta va trebui omologat. Metoda în sine va trebui omologată. Toate acestea sunt de durată. Ne dorim ca atunci când vom pune aparatul pe piaţă, el să fie un succes românesc.
# Aţi solicitat un drept la replică ziarului “România Liberă”?
– Dreptul la replică a fost solicitat. Dânşii au realizat un interviu cu mine, care sper să apară cât de curând. Prefer ca timpul să îl dedic cercetării, lucrului împreună cu noua echipă la aparatul mult aşteptat şi copiilor mei.
Invenţia i-a adus celebritate şi glorie
Câmpulungeanca Raluca Ioana Van Staden, cercetător ştiinţific gradul I, a obţinut anul trecut, la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, Trofeul de Aur al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală pentru „Cea mai bună femeie inventator”. Trofeul i-a fost decernat pentru inventarea unui senzor care determină existenţa cancerului în corpul uman, la nivel molecular, în numai şase minute. Împreună cu soţul său, Jacobus Frederick Van Staden, reputat cercetător ştiinţific şi el, a obţinut, la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva medalia de aur şi Marele Premiu al Asociaţiei Europene a Inventatorilor. Nu mai puţin de 49 de medalii de aur şi argint a primit până în prezent cercetătoarea din Câmpulung. Raluca Van Staden este şi „Cetăţean de Onoare al Argeşului şi Muscelului” şi „Cetăţean de Onoare al Municipiului Câmpulung”.
(Adriana Gândilă)