Greșesc dacă dau un titlu că 70% dintre cei care au comandat până acum modelul Bigster sunt clienți non-Dacia?
– Nu greșiți deloc. Trebuie precizat, în schimb, că sunt niște date preliminare. Noi am deschis comenzile pentru Bigster, însă oamenii n-au văzut mașinile, ele nu sunt în show-room-uri, prin urmare nu le-au testat. Pe noi ne bucură foarte mult faptul că peste 1200 clienți din România au avut încredere să dea comandă și, într-adevăr, dintre cei care au plasat o comandă majoritatea covârșitoare provine dintre clenți de la alte mărci.
Și care ar fi explicația dvs?
– Obiectivul nostru cu Bigster e să ne adresăm clienților de segment C. Pentru ei am făcut o mașină care să se bată cu mașinile din acest segment, să ocupe un teritoriu, mai mic sau mai mare, în acest segment. Evident că mă aștept ca acest teritoriu să fie mai mare în România, dar peste tot în Europa, unde avem lansat acest model, comportamentul e similar, atragem clienți de la alte mărci.
Ce nevoi ale clientului român satisface Bigster?
– În primul rând, vorbim de o caroserie SUV, o caroserie mai mare care răspunde nevoilor de confort, de spațiu, de tehnologie superioară. E în oprimul rând un mesaj, o declarație a noastră că intrăm cu Bigster pe segmentul C, ăsta e primul aspect. Al doilea e că facem lucrul ăsta ca marcă Dacia, intrăm acolo cu un preț imbatabil. Adică nimeni nu poate aduce o mașină în segmentul C la prețul nostru. Cu Bigster avem cel mai bun raport calitate preț în segmentul C. Pornim sub 25.000 euro, iar cu oferta de lansare, dacă demarează și programul Rabla, ne ducem sub 20.000 de euro. Iar pentru modelul hibrid avem ofertă sub 30.000 euro, vorbesc de full hibrid. Nu găsim mașinile astea pe nicăieri, la concurență. De ce se întâmplă asta? Fiindcă avem ingredientele necesare, design to cost, apoi atenție și la greutate, Bigster e mai ușoară cu până la 200 kg față de orice concurent din segmentul C. Faptul că o facem mai ușoară, ne permite să punem și alte motorizări și să s-o aducem la un preț care e și mai bun.
Îmi puteți spune un target de vânzări pentru Bigster în primul an de la lansare?
– Politica noastră e să nu comunicăm ținte de vânzări. În schimb, pentru mine, locul 1 în segment, în România, e o țintă rezonabilă.
Citește și Dacia Bigster a intrat în producție la Mioveni. Livrările încep pe 10 aprilie
Citește și Producție record de mașini în România, în 2024
„La Duster primordial e să ne menținem clienții”
Trecem acum la noul Duster. Cu ce vine el în plus față de modelul precedent?
– Duster e altceva, în sensul că avem foarte multe inovații în mașina asta, însă e o evoluție, nu o revoluție. E o evoluție a modelului Duster deja existent. Deja vorbim de 2 milioane de clienți în Europa. E alt dialog, la Duster primordial e să menținem clienții care au intrat deja în familia Duster.
Sunteți mulțumit de progamul Rabla, de cum arată el?
– Deocamdată nu sunt mulțumit, dacă mă refer la ghidul care a apărut. Am discutat deja cu reprezentanții guvernului, cu administrația Fondului de Mediu, cu Ministerul Mediului fiindcă noi așteptam un ajutor semnificativ mai mare pentru cei care vor să achiziționeze o mașină electrică. Anul trecut piața a fost într-o scădere considerabilă la achiziția de mașini electrice, peste 30% scădere în 2024, față de 2023. În 2024 s-a redus acest ajutor la jumătate și nu funcționează. Din câte am văzut în ghid, ajutorul e promis la același nivel, exceptând declarațiile ministrului din ultima perioadă, care a spus că ajutorul prin Rabla va fi mai mare. Așa sperăm, și noi, pentru că e nevoie. O să vedem ce va fi, și acesta e un prim element de răspuns. Al doilea element ține de timing, ține de când se va întâmpla asta. E important și când facem asta pentru că, dacă mai întârziem mult, cererea va scădea și piața se va deprima. Deja lucrurile astea încep să se vadă. Pe primele două luni ale anului suntem într-o evoluție negativă față de anul trecut și, cu siguranță, așa o să arate lucrurile în martie și aprilie. Timpul trece rapid, vine vara și programul trebuie lansat rapid.
„Autoritățile fac și lucruri bune, de exemplu infrastructura rutieră”
Ultima întrebare. De ce infrastructura pentru automobilul electric e încă precară în România și nu ține pasul cu eforturile contructorilor de automobile? E ca și cum eu mi-aș face o casă, dar n-am canalizare, utilitățile elementare. Sunt multe microbuze care se dau comunelor din Argeș, numai că unele n-au infrastructură pentru vehicule electrice sau abia acum se apucă să o facă.
– E ca peste tot, autoritățile fac și lucruri bune, și dăm exemplu doar infrastructura rutieră. Sunt convins că oricine ia mașina și umblă un pic prin țară vede că țara e un șantier și infratructura rutieră începe să apară. Acuma, dacă ne mutăm și în partea cealaltă, acolo unde nu prea există, ne referim la infrastructura feroviară și la cea de stații de încărcare electrică. Nu e un lucru care să se dezvolte peste noapte, cere un plan. Noi am avut celebrele master-planuri pentru infrastructura rutieră și a fost nevoie de nu știu câte master-planuri până să se ajungă la execuție. Ei bine, pentru infrastructura electrică nu am văzut încă un master-plan și o structură de stat responsabilă pentru acest lucru. Responsabilitatea e împărțită, nu există urmărirea investițiilor, nu există, și cu asta am psus tot, o structură de stat responsabilă direct pentru electric. Responsabilitatea e împărțită între 4 entități. Noi trebuie să ne apropiem de media Europei, care e undeva între Norvegia-Grecia/România.
Citește și Primă ameţitoare de pensionare, apoi… reangajare
Citește și Se va da aspretele la o parte din calea pârtiei de schi de la Molivişu?
0 Comentarii