# Dr. Irimia (foto) invocă în instanţă ridicarea blocului de 10 etaje pe un sit urban şi cere suspendarea lucrărilor

Lucrările de construire în buricul Piteștiului, lângă Centrul de Afaceri Business Forum, a blocului (2 S+P+10E) dezvoltatorului imobiliar SC Titidan SRL au ajuns deja pe rolul Tribunalului Argeș. Asta după ce unii dintre vecini au cerut suspendarea executării actului administrativ, suspendarea efectelor autorizației de construcție și suspendarea lucrărilor de construire a noii clădiri gigant. Este vorba despre un dosar în care pârâți sunt dezvoltatorul imobiliar și Primăria Pitești, iar reclamante – mai multe părți, printre care și dr. Tiberiu Irimia (proprietarul unei case aflate în apropierea noii clădiri).
Despre neregulile invocate de proprietarii locuințelor din vecinătatea viitorului bloc „Jurnal de Argeș” a scris în mai multe rânduri, în multe dintre ele regăsindu-se și motivele pentru care s-a ajuns în instanță. La termenul din 7 septembrie 2018, avocatul reclamanților a invocat un aspect asupra căruia Primăria Pitești se ferește să facă vreun comentariu: faptul că, potrivit „Listei monumentelor istorice – 2015, Judeţul Argeş”, imobilul cu nr. 54 (la care figurează acum blocul dezvoltatorului SC Titidan SRL) s-ar ridica pe un sit urban. Un detaliu care schimbă datele problemei, în sensul că, dacă e adevărat, asta atrage nulitatea de drept a autorizației de construcție. La pachet cu o altă neregulă semnalată în instanță, aceea a studiului de însorire atașat dosarului de autorizare, în care se arată, culmea absurdului, că vechile construcții (P+1) n-o umbresc pe cea nouă, de zece etaje, deși necesar de luat în calcul, logic și edificatoar pentru situația locatarilor din zonă (cărora nimeni nu le-a cerut vreun acord) ar fi fost să se arate în ce măsură noua construcție gigant le umbrește pe cele existente.

Când au cumpărat, patronii SC Titidan au luat la cunoștință că terenul se află pe un sit urban

În ultima ședință (7 septembrie) din dosarul amintit, una publică, de altfel, am asistat la o încercare de intimidare a redacţiei „Jurnal de Argeş” venită din partea avocatului firmei SC Titidan. Acesta, considerând că dezvăluirile din „Jurnal de Argeş” ar aduce atingere imaginii clientului său, a cerut expres ca şedinţa să nu fie înregistrată de jurnaliştii prezenţi în sală, lucru pe care, de altfel, ziarul nostru nici nu intenţiona să-l facă fără o solicitare către instanţă, dat fiind faptul că simpla prezenţă în sala de judecată a unor ziarişti este nu doar legală, ci şi suficientă pentru documentarea unui material jurnalistic.
Ceea ce a încins spiritele, mai apoi, în respectiva şedinţă este tocmai aspectul invocat prin avocat de dr. Tiberiu Irimia, referitor la situl urban „B-dul Republicii”, sit datat în sec. XVI-XX , potrivit „Listei monumentelor istorice – 2015, Judeţul Argeș”, actualizate în 2018. Un sit pe care se regăsește și nr. 54 – adresă la care figurează și blocul gigant aflat în construcție.
„Nu înțeleg nici în acest moment de ce Primăria nu recunoaște că autorizația de construire a fost eliberată cu încălcarea legii. Această autorizare nu a ținut cont că era o zonă construită protejată istoric, zonă aflată pe lista monumentelor istorice a judeţului Argeș. Situl urban b-dul Republicii e înscris în Lista monumentelor istorice la nr. crt. 130, cod AG-ÎI-S-B-13432, cu mențiunea că orice intervenție de construire sau desființare asupra imobilului trebuie făcută cu avizul Ministerului Culturii, obținut prin DJCPN Argeș”, a declarat, luni, pentru „Jurnal de Argeș”, dr. Tiberiu Irimia, reclamant în dosarul în care SC Titidan și Primăria Pitești au calitatea de pârâte.
De altfel, în 2013, când SC Titidan SRL cumpăra terenul de la fostul proprietar – OMV Petrom – se obliga prin contractul de vânzare-cumpărare „să respecte și să preia orice obligații cu privire la statutul arheologic al imobilului care ar fi stabilite în viitor” și declara că are cunoștință în acest sens de conținutul unei adrese de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Argeș (nr.170 din 27.02.2012). Numai că șase ani mai târziu, în 2018, SC Titidan începe ridicarea blocului de 11 etaje pe același teren, fără să aibă nevoie de vreun aviz al aceleiași DJCPN ca să obțină autorizația de construire.

Şeful de la Cultură, Cristian Cocea: „Nu s-a solicitat un aviz”

Că nu s-a solicitat niciun astfel de aviz am aflat chiar de la directorul DJCPN Argeș, Cristian Cocea, care a încercat să ne lămurească asupra procedurii pentru astfel de situații.

# Pentru blocul în construcție al SC Titidan a fost solicitat vreun aviz din partea direcției pe care o conduceți?
– Nu s-a solicitat un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură, conform Legii 422, pentru blocul despre care facem vorbire.
# Având în vedere amplasamentul construcției la care se lucrează, pe un sit urban, era nevoie de un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură ?
– Pentru a vedea dacă este sit urban sau nu ar fi fost nevoie de documentație tehnică, adică să văd cartea funciară… Nu pot să-mi dau cu părerea fără să am aceste documentații. În procesul de avizare pentru obținerea autorizației de construcție, un dezvoltator se duce întâi la Primărie și cere un certificat de urbanism, un act informativ în care i se spune care este regimul, ce restricții există pentru ce vrea el să facă în zona respectivă, pe care o arată, conform unei cărți funciare, și i se pune în vedere să obțină diverse tipuri de avize, în funcție de ce vrea el să facă. Asta o face Serviciul de Urbanism al Primăriei Pitești și al oricărei primării, pentru că acolo există delimitarea zonelor de protecție a monumentelor și a siturilor urbane, conform unui PUG. În lista monumentelor istorice, situl urban Bulevardul Republicii este descris marcându-se niște puncte informative de limită, niște numere, dar pentru precizarea la amănunt scrie “delimitare conform PUG avizat”. Adică, Primăria deține un PUG în care situl urban este descris foarte clar.

„Petrom a cerut în 2012 certificat de urbanism și în el se menționa că terenul este sit urban”

# Dar în 2012 ați răspuns fostului proprietar, SC Petrom, care avea nevoie să știe dacă suprafața pe care intenționa să construiască e în sit urban sau nu….
– Petrom, în momentul respectiv a cerut un certificat de urbanism și în acela se menționa că terenul acela este în sit urban. Îmi spunea chiar Primăria Pitești lucrul acesta….
# Dacă la momentul respectiv, 2012, acela era sit urban, nu este şi acum? Ce putea să schimbe situația de atunci și până acum?
– Petrom s-a dus și a arătat, cu documentația aferentă, unde vrea să construiască și ce vrea să construiască… Primăria s-a uitat pe PUG-ul avizat și a văzut că terenul este în situl urban și l-a trimis la mine la aviz, ceea ce s-a și obținut.
# Atunci, să vă întreb altfel. În 2012 locul acela era sit urban? Numărul acela (54) era situat într-un sit urban?
– Intrăm într-o zonă în care termenii se cer foarte clar precizați, pentru că un număr poștal se poate schimba. De asemenea, la un număr poștal pot să existe mai multe loturi cu mai mulți proprietari, unele să fie incluse în sit-ul urban, altele să nu fie incluse în situl urban, conform PUG-ului avizat. Eu nu-mi permit să fac speculații asupra amplasării blocului respectiv, pentru că eu nu am niciun fel de documentație primită de la primărie. E un proces acolo, sunt niște oameni care se judecă. Eu nu am căderea de a mă pronunța în favoarea niciunei părți. Ceea ce pot să spun eu e că nu am primit nicio informație de genul acesta, nicio solicitare.

„Depinde ce îi dă primăria în respectivul certificat de urbanism”

# Dar, la nivel teoretic, ne puteți spune în ce condiții se poate ridica o clădire pe un sit urban?
– Există, fără îndoială, niște restricții pe care i le pune primăria ca intervenție, care țin de descrierea acelui sit urban: ce parametri avem în acel sit urban, ce coeficienți de urbanism, cât de mare trebuie să fie imobilul, ce regim de înălțime există (P plus nu știu cât…). Depinde ce îi dă primăria în respectivul certificat de urbanism. Toate limitările în care trebuie să se încadreze respectivul dezvoltator imobiliar/beneficiar/constructor/proprietar, ce e el, sunt precizate în actele de urbanism emise de primărie: în certificatul de urbanism sunt datele mari ale zonei, apoi avizele specifice care vor spune că trebuie să prevezi niște parcări, n-ai voie să construiești mai mult de…, că trebuie să folosește material de tipul ăsta etc. Trebuie să se încadreze în condițiile de urbanism date prin certificat și în avizele respective și atunci va obține o autorizație de construire. Dacă nu le respectă sau dacă există suspiciuni, poate fi sesizată o structură care se numește Disciplina în construcții. Este o parte terță, care poate face o analiză, după ce verifică dacă se respectă disciplina în construcții sau nu se respectă. Eu nu pot să apreciz respectivul proiect… pentru că n-am niciun fel de hârtie. Nu știu unde-l pune, cum îl pune, ce regim a emis… Nici n-am văzut documentația.

Culmea studiului de însorire! Casele P+1 nu umbresc blocul de 10 etaje

Cum s-a “adaptat” PUG-ul între momentul 2012 şi momentul 2018 fix pe nevoile dezvoltatorilor imobiliari, care nu mai au, astfel, nevoie de vreun aviz al DJCPN, ar putea explica Primăria Piteşti, prin arhitectul-şef. Asta dacă ar vrea! Redacţia „Jurnal de Argeş” a transmis, în acest sens, o solicitare (în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public) şi aşteaptă un răspuns.
De amintit că, la acelaşi termen din 7 septembrie, Tiberiu Irimia a invocat, prin avocat, şi aspecte legate de studiul de umbrire, uluitor prin tupeu, prezentat de dezvoltator. „Studiul de însorire atașat dosarului de autorizare se termină cu o concluzie halucinantă cum că «proprietățile vecine (în general case cu regim de înălțime P+1 etaj) nu umbresc viitoarea construcție de 11 etaje». Acest studiu de însorire (întocmit în glumă, din punctul meu de vedere) a fost atașat la dosar, nefiind solicitat prin certificatul de urbanism (cum era obligatoriu să fie solicitat)”, a explicat luni, pentru “Jurnal de Argeș”, dr. Tiberiu Irimia.
Amintim că medicul piteștean trăgea, într-un număr precedent al ziarului nostru, un semnal de alarmă referitor la cum s-a putut aproba ridicarea unei clădiri gigant într-o zonă în care, până acum câțiva ani, regimul de înălțime nu depășea P+3, fără niciun fel de înștiințare a vecinilor și fără acordul acestora (înştiințările făcute de Primărie în vederea avizării planului de detaliu au fost făcute pe numele unor foști proprietari, unii chiar decedați de aproape două decenii, proprietari care, evident,… nu s-au opus.

„Publicarea scrisorii mele a avut un feedback incredibil de bun”

Asta declară dr. Tiberiu Irimia, care adaugă: ”Am primit peste 100 de mesaje de încurajare, sunt oameni necunoscuți care m-au oprit pe stradă sau m-au căutat acasă să mă felicite și să-mi mulțumească pentru curajul declarației mele, alături de «Jurnalul de Argeș». Există speranța sinceră, bazată și pe încrederea în declarația domnului consilier local Cristian Gentea, liderul grupului majoritar PSD din Consiliul Local Pitești, că a venit momentul să se stopeze abuzurile unor dezvoltatori imobiliari susținuți de funcționari din Primăria Pitești. Apreciez cu respect faptul că singurul om politic important care s-a delimitat clar de aceste abuzuri este domnul Cristian Gentea. (…) «Jurnalul de Argeș» este un suport moral atât pentru mine, cât și pentru mulți alți argeșeni nedreptățiți. Le mulțumesc tuturor și va promit că mă voi lupta cu toate mijloacele legale pentru dreptate și adevăr, pentru ca Piteștiul să nu iasă din tiparul orașelor europene cu adevărat frumoase și de viitor”.
Material realizat de Izabela Moiceanu