Un eveniment de suflet are loc la Universitatea din Piteşti chiar în aceste momente. La propunerea Departamentului Limbă, Literatură, Istorie şi Arte, sala de lectură a bibliotecii din cadrul Facultăţii de Teologie, Litere, Istorie şi Arte (corpul B – Aleea Şcolii Normale) primeşte astăzi, la ora 12, numele prof. univ. dr. Luiza Petre Pârvan (1966-2003). Luiza Petre Pârvan şi-a început activitatea de universitar piteştean în 1966. În anii de început a fost asistentă şi discipol al reputatului eminescolog român, profesorul Augustin Z.N. Pop. În anii ’70, Luiza Petre Pârvan era recunoscută pentru conferinţele ei regulate dedicate lui Eminescu şi deschise publicului larg, ţinute în Piteşti la fiecare 15 iunie aniversar, cu audienţă din toate ariile intelectualităţii şi artelor locale. În plus, Luiza Petre Pârvan era recunoscută public şi la nivel naţional şi prin activitatea sa de critic literar desfăşurată permanent la revista literară „Argeş”.

Prin doctoratul său în stilistică, Luiza Petre Pârvan a devenit primul specialist în acest domeniu al UPIT, într-o vreme în care la Bucureşti nu exista o şcoală de stilistică, iar nucleul studiilor stilistice româneşti era Timişoara. În 1992 a tipărit primul curs de Teoria literaturii apărut în România după Revoluţie. Un curs de substanţă, de claritate a discursului, bogăţie a informaţiei, rigoare a demonstraţiei şi rafinament al stilului. O raritate în 1992, cursul îşi păstrează şi azi, după mai bine de 25 de ani, personalitatea şi legenda, rămânând neînlocuit pe plan local şi înfăţişând-o pe Luiza Petre Pârvan ca „o teoreticiană avizată şi o fină analistă a fenomenului literar din perspectivă stilistică, cu deschideri către domeniile mai noi ale poeticii şi naratologiei”, după cum o descria academicianul Gabriel Ţepelea, de la care a moştenit cursul de limbă română literară, la retragerea din activitate.

Profesorul Ştefan Munteanu, stilistician de prestigiu din şcoala timişoreană, scria despre Luiza Petre Pârvan că, sosită la Piteşti în 1966, la începuturile vieţii academice piteştene, „s-a consacrat unei activităţi de pionierat într-o instituţie de învăţământ superior aflată atunci în curs de dezvoltare”. Câteva dintre cursurile ţinute de Luiza Petre Pârvan ilustrează clar acest lucru: Teoria literaturii, Teoria textului, Teoria argumentaţiei. Alături de poetică, stilistică şi limbă literară, acestea sunt domeniile în care Luiza Petre Pârvan a adus contribuţii originale, „într-un stil a cărui trăsătură distinctă este eleganţa expresiei, pusă sub semnul echilibrului şi judecăţii diferenţiate, dictate de spiritul critic”. Despre profesorul universitar Luiza Petre Pârvan, o personalitate de talia Irinei Mavrodin scria: „lectura cărţilor şi cursurilor domniei sale este de-a dreptul captivantă […] la fiecare pagină surprinde şi convinge inventivitatea şi rigoarea unei totale şi elegante demonstraţii, pe care nu o mai întâlnisem decât foarte rar în peisajul academic românesc.”

Meritele de universitar şi cercetător de pionierat ale Luizei Petre Pârvan au fost recunoscute şi de alte nume grandioase de profesori, precum: Augustin Z.N. Pop, Eugen Negrici, Silviu Angelescu, Mircea Martin, Ileana Oancea ş.a.