Rostirea lui Calinic. Publicaţiile lui Mihai Eminescu au fost păstrate „oarecum” cu sfinţenie

Fascinat de Eminescu! Așa am putea descrie starea arhiepiscopului cărturar al Argeșului și Muscelului, Calinic Argeșeanul, care continuă documentarea sa laborioasă, comunicând, cu bucuria omului de duh spre a împărtăși cu ceilalți bucuria descoperirii, a noi și noi manifestări din viața pământeană a Luceafărului.

„Spre bucuria noastră, că publicațiile lui Mihai Eminescu au fost păstrate „oarecum” cu sfințenie, acum putem face portretul complet al genialului poet, scriitor, om politic și îndreptător al românilor pe drumul unei glorii uimitoare.
Continuăm cu anumite episoade din textele sale sacre:
„Mănăstirea (Putna) se compune dintr-o biserică destul de spațioasă, care, într-una din despărțiturile sale, cuprinde mormintele domnilor Ștefan cel Mare, Bogdan Vodă și a mai multor doamne din epocile gloriei noastre militare. În jurul Bisericii sunt ridicate în formă pătrată odăile destinate pentru călugări, odăi, dintre cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare, deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare, numit Bughea. Spațiul dintre biserică și edificiul cu chiliile este acoperit cu verdeață și de o grădină plină de flori, organizată după gustul cel mai bun.

Lucrările făcute de Consiliul aranjator întru scopul serbărei au fost următoarele: din sat până la mănăstire de amândouă părțile șoselei, pe lângă arborii naturali, erau împlântate în pământ cetine de brad în două șiruri paralele. Ici și colo în direcția acestor aleie artificiale erau așezate lampioane mari și mici pentru luminație. La mijlocul drumului, considerat din sat până la mănăstire, se înălța un impozant arc de triumf, construit din crengi de brad și decorat cu o mulțime de flamuri. Pe frontispiciul arcului se cetea cuvintele: Memoriei lui Ștefan cel Mare, mântuitorul Neamului! Acum, după ce-am dat lectorilor noștri o ideie palidă despre situația majestoasă a mănăstirii și despre aranjamentele comitetului, rămâne să facem tabloul măreței festivități!”
Așa a scris de frumos și sincer, că poți face și o ecranizare a acelui eveniment istoric de mare importanță!
Calinic Argeşeanul

Citește și Rostirea lui Calinic. Mihai Eminescu şi Arhimandritul Chiriac de la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos

Citește și Rostirea lui Calinic. „Numai suferinţa ne face oameni”