În luna iunie 1966 ieșea de sub tipar primul număr al revistei de cultură ARGEȘ. Este ca și imposibil să rezumi, în câteva rânduri, o istorie de 55 de ani. Și nu doar de rezumat, ci și de scris, atât de bogată, diversificată, zbuciumată, dar și frumoasă i-a fost existența.
În 55 de ani, a avut opt redactori-șefi sau directori
La 23 iunie, la Centrul Cultural Pitești, instituția care o editează în ultimii 20 de ani, va avea loc aniversarea celor 55 de ani. Revista „Argeș” îl are ca senior editor, de opt ani, pe Î.P.S. Calinic, apărând sub egida Primăriei Pitești, dar și a Uniunii Scriitorilor din România, recunoscându-i-se valoarea în plan național.
Revista a fost condusă, în cei 55 de ani, de opt redactori-șefi/directori, și anume: Mihail Diaconescu (întemeietor în 1966 și reîntemeietor în 2001), Ion Popovici (fulgurant, în 1969), Gheorghe Tomozei (perioada de glorie, 1969-1973), Sergiu I. Nicolaescu (1974-1989), toți patru plecați din lumea aceasta, Nicolae Oprea (1990), Jean Dumitrașcu (2003-2009, 2010), Dumitru Augustin Doman (2009, 2010-2020) și Leonid Dragomir (din octombrie 2020 și în prezent).
Fiecare redactor-șef a căutat, în funcție de pregătire și de opțiuni literare și ideologice, să-și pună amprenta proprie asupra revistei, să-i ofere o identitate printre celelalte reviste din România, să-i dea o orientare, să se înconjoare de redactori cât mai buni, să caute să publice colaboratori de marcă, să găsească un echilibru în publicarea scriitorilor locali și a celor mai buni din țară, să o impună printre cele mai bune și căutate publicații de cultură. Cât s-a reușit dintre aceste deziderate, numai cititorii o pot spune și viitoarele istorii literere (în dicționare a intrat demult).
Arghezi, Geo Bogza, Marin Preda și Nichita Stănescu au scris în paginile ei
De-a lungul anilor, în revistă au publicat cei mai importanți literați, precum Tudor Arghezi, Emil Botta, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Marin Preda, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Cezar Baltag, Gheorghe Tomozei, Cezar Ivănescu, Florin Mugur, D.R. Popescu, Alexandru Paleologu, Constantin Noica, Mihai Șora, Barbu Brezianu, Miron Radu Paraschivescu, Augustin Z.N. Pop, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Leonid Dimov, Adrian Marino, Ion Negoițescu, Ion Caraion, Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici, Emil Brumaru, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Eugen Barbu, Dana Dumitriu, Dan Horia Mazilu, Alexandru Balaci, Gabriela Adameșteanu, Valentin Lipatti, Mihai Moșandrei, Nicolae Balotă, Mircea Horia Simionescu, Tudor Cristea, Horia Zilieru, Gheorghe Crăciun, Ion Bogdan Lefter, Cornelia Pillat, Nicolae Ioana, Horia Bădescu, Maria-Luiza Cristescu, Radu Boureanu, Alexandru Cistelecan, Radu Cârneci, Nicolae Dobrin, dar și Marin Ioniță, Dan Rotaru, Toma Biolan, Miron Cordun, Otilia Nicolescu, Silvestru Voinescu, Î.P.S. Calinic, Nicolae Oprea, Călin Vlasie, Mircea Bârsilă, Virgil Diaconu, Dumitru Ungureanu, Aurel Sibiceanu, Doru Moțoc, Radu Aldulescu, Constantin Stan, Ion Lică-Vulpești, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, N. Georgescu, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Luca Pițu, Paul Goma, Șerban Foarță, Gheorghe Izbășescu, Nichita Danilov, Varujan Vosganian, George Vulturescu, Leo Butnaru, Paul Aretzu, Theodor Codreanu, Petru Mihai Gorcea, Petre Popa, Mariana Șenilă-Vasiliu, Ion Focșa și mulți-mulți alții.
O notă distinctă au constituit-o suplimentele sale: „Biblioteca Argeș”, „Literatorul”, „Meșterul Manole”, „Memoria Argeșului”, „Biblioteca Ion Pillat”, „Biblioteca Liviu Rebreanu”, „Biblioteca Poesis”, „Biblioteca Anticipația”, „Pagini teleormănene”. Mult râvnite au fost și Premiile revistei „Argeș”, acordate anual celor mai de seamă colaboratori, începând cu Nichita Stănescu.
Jean Dumitraşcu
0 Comentarii