Anul 1917 a reprezentat un moment hotărâtor, de cotitură în evoluția participării României la Primul Război Mondial între anii 1916-1918, cu scopul eliberării provinciilor istorice aflate sub ocupaţie străină. Începutul lunii iulie a marcat intensificarea pregătirilor în vederea ofensivei Armatei a 2-a Române de la satul Mărăşti, aparținând comunei Răcoasa din județul Vrancea, pentru respingerea armatelor inamice şi apărarea Moldovei. Un aport important în obținerea victoriei la bătălia de la Mărăști l-a avut și Regimentul „Radu Negru” Nr. 28 Infanterie din județul Argeș, care făcea parte din Divizia a 3-a infanterie a Armatei a 2-a.
Ordinul de zi al generalului Alexandru Averescu
Biroul de informaţii al Armatei a 2-a la 2/15 iulie a transmis regimentului argeșean principiile de conducere a luptei defensive în condiţiile războiului de poziţie. La 6/19 iulie regimentul a ocupat sectorul din dealul Drăgoteştilor, în apropierea satului Mărăști pregătindu-se pentru viitoarele lupte, care vor fi decisive pentru viitorul românilor. La 8/21 iulie, la ora 23, a sosit ordinul de zi al Armatei a 2-a care a fost citit chiar în acea noapte soldaţilor, pe unități de pluton. Generalul și apoi din anul 1930 mareșal al României Mari, Alexandru Averescu, comandantul său spunea în acest ordin de zi: „Ostaşi ai Armatei a 2-a. După un şir lung de operaţiuni din cele mai obositoare şi lupte crâncene cu un duşman covârşitor aţi dobândit către sfârşitul lunii decembrie prin bărbăţia voastră fără seamă şi cu ajutorul valoroşilor noştri aliaţi să opriţi pe vrăşmaş în faţa poziţiilor pe care vă găsiţi astăzi… Ostaşi! A sosit momentul mult aşteptat de toată suflarea omenească, de voi cu bună seamă mai mult decât oricine, să reluaţi lupta pentru a răsturna zăgazul uricios dincolo de care se aud gemetele părinţilor, fraţilor, copiilor voştri sub apăsarea vrăşmaşilor hrăpăreţi. Nu uitaţi că reluăm lupta sfântă pentru cea mai dreaptă şi mai sfântă cauză şi anume pentru izgonirea cotropitorilor din câmpurile noastre, puneţi deci credinţa în Dumnezeu că izbânda va fi a noastră…”.
Generalul Văitoianu: „Dreptatea este în noi. Înainte cu Dumnezeu”
La 9/22 iulie, între orele 3 şi 5, batalioanele 1 şi 2 au primit ordinele Diviziei a 3-a. În acelaşi timp batalionul 3 a fost schimbat de pe poziţia din dealul Drăgoteştilor, dealul Bourului şi piscul lui Stănilă de Regimentul Argeş nr. 4 şi Regimentul 2 Vânătorim care au format grupul de spărgători în frontul inamic de la satul Mărăşti. Ofensiva de la Mărăşti a început prin atacul artileriei contra inamicului, atac efectuat cu toată forţa. Pentru îmbărbătarea soldaţilor s-a citit ordinul de zi al Corpului 2 Armată dat de comandantul său, generalul Arthur Văitoianu. Ordinul spunea: „Ostaşi ai Corpului 2 Armată! S-a hotărât ca duşmanul să fie aruncat peste hotare. Răzbaterea românilor s-a sfârşit. Fraţii noştri căzuţi trebuie răzbunaţi. Împingeţi până în plese la baionetă în inima duşmanului ce nu are nimic sfânt. Dezrobiţi biserica, părinţii, fraţii, soţiile şi copiii voştri. A fost sortit Corpul 2 Armată să calce urmele plăieşilor din timpul lui Ştefan cel Mare. Suflarea lor desigur ne va însoţi şi ajuta. Ostaşi ai Corpului 2 Armată, vă urez izbândă. Dreptatea este în noi. Înainte cu Dumnezeu”. La 10/23 iulie artileria regimentului a bombardat poziţiile inamicului de pe dealul Mărăştilor, incendiind satul Mărăşti.
Trupele argeșene au cucerit creasta dealului Mărăşti
La 11/24 iulie regimentul a format rezerva Diviziei a 3-a. Sub acoperirea artileriei, trupele sale au cucerit creasta dealului Mărăşti între orele 4 şi 5,30. Batalionul 2 a urcat creasta Mărăştilor la vest de satul Mărăşti, atacând inamicul cu o coloană înconjurătoare pe pârâul Mare. Lui i s-a predat inamicul în totalitate, 2 ofiţeri şi 211 soldaţi din batalionul 1 aparţinând Regimentului german 5 Landwer. Batalionul 2 a trecut prin satul Gogoi şi a reintrat în rândurile regimentului în zorii zilei de 12/25 iulie pe dealul Tăiuşului. Batalionul 3 fiind garnizoană de tranşee de pe vechea poziţie a reintrat în componenţa regimentului la ora 1, conform ordinului Diviziei a 3-a. În darea de seamă dată de regiment Diviziei a 3-a asupra luptelor care au avut loc în ziua de 11/24 iulie 1917 pe frontul de la Mărăşti au fost descrise amănunţit toate acţiunile sale din acea zi. Astfel se descria situaţia: „Mărăştii ard toată noaptea. Bubuitul cu flacăra tunurilor dau o impresie de iad. La ora 3 ordinul Diviziei a 3-a nr. 1010 face cunoscut că atacul începe la ora 4, regimentul formează rezerva Diviziei. Batalioanele 1 şi 2 au fost gata în adăposturile lor de pe pârâul Buhăeştilor. Batalionul 2 ocupă între orele 3-3,30 tranşeele după dealul Drăgoteştilor, Bourul şi piscul lui Stănilă, în timp ce trupele regimentelor 18, 4 Infanterie şi 2 Vânători coboară în Limpejoara. Sub perdeaua artileriei noastre care şi-a lungit tirul, trupele Diviziei a 3-a au cucerit dealul Mărăşti între orele 4-5,30 dimineaţa. La ora 7,30, după ordinul verbal al comandamentului Diviziei a 3-a, batalioanele 1 şi 2 se pun în marş pe drumul lucrat pe pârăul Buhăieştilor, pârâul Vârban, trec Limpejoara sub cota 536 (dealul Mărăştilor). La ora 10,30 ordinul Diviziei a 3-a de a ocupa şi întări cresta Mărăştilor în consecinţă pe sub creastă până la cotă 533. La ora 12,30 batalionul 2 primeşte ordinul de a coborî în Drăcea Mare de est şi mergând până la Gogoi să atace şi să ocupe acest sat. În drum a venit ordinul Brigăzii a 5-a şi îşi modifică misiunea, în sensul că urcând creasta Mărăştilor la est să atace Mânăstioara. În formaţie de manevră, sub focul artileriei, batalionul 2 urcă creasta Mărăştilor la vest de satul Mărăşti şi atacă inamicul la est de cota 421 cu o coloană înconjurătoare pe pârâul Mare. Prezenţa batalionului 2 în spatele inamicului îl face să se predea în masă. Aproape întreg batalionul 1/5 Landwer se predă: 30 ofiţeri şi 353 trupă. Batalionul trece prin Gogoi şi reintră în regiment în zorii zilei de 12/25 iulie 1917 pe dealul Teiuşului. Batalionul 1 se opune în marş de la cota 533 şi, conform ordinului Diviziei a 3-a, traversând Drăcea Mare de est pe la confluenţa ei cu pârâul lui Dan, ocupă lucrările inamice de pe dealul Teiuşului cota 529. Ca rezervă batalionul 3 garnizoană de tranşee pe poziţia dealului Drăgoteşti. Lupta continuă pe dealul Mare, dealul Cotu Roşca şi înverşunată în timpul nopţii spre Încărcătoare, unde se bate Divizia a 6-a”. Prin ordinul de operaţii din 12/25 iulie nr. 1160, ora 9,30, regimentul împreună cu Regimentul Argeş nr. 4 s-au adunat în vest pentru apărarea satului Drăcea Mare la nord-vest de satul Mărăşti, pentru a constitui rezerva Armatei a 2-a.
