# Anchetatorii s-au autosesizat în urma unor verificări dispuse de prefectul Oprescu
Cauza penală a fost iniţiată chiar de către anchetatori. Autosesizarea a intervenit în urma unor verificări preliminare vizând situaţia Palatului Culturii – Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” şi a trei obiective incluse în proiectul de reabilitare a Câmpulungului, respectiv Parcul şi Băile Kretzulescu şi Grădina Publică „Mersi”. Şi de această dată acţiunea de verificare l-a avut ca iniţiator pe prefectul de Argeş, acesta dispunând constituirea unei comisii care s-a deplasat în municipiul muscelean şi a constatat faptul că obiectivele cu statut de monument „se află într-o continuă stare de degradare (…) stadiul actual fiind acela de şantier abandonat”.
Cercetările sunt efectuate de Poliţia Câmpulung, activitatea judiciariştilor constând şi în obţinerea tuturor informaţiilor legate de proprietarii sau administratorii monumentelor afectate de lucrările de reabilitare şi consolidare. Astfel, Primăria Câmpulung a fost solicitată să furnizeze informaţii despre situaţia celor patru obiective, răspunsul fiind deja transmis celor de la Investigaţii Criminale. Deocamdată în dosar nu sunt vizate persoane, cercetările având scopul să determine existenţa sau inexistenţa unor fapte penale săvârşite prin activităţile aplicate monumentelor sau legate de aceste activităţi. Iar infracţiunea avută în vedere este cea de distrugere cu privire la bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.
32 de miliarde pentru prăpădul de la Casa de Cultură
Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” – Palatul Culturii este o clădire inaugurată în anul 1907. Fost sediu al Primăriei Câmpulungului, monumentul se află într-o stare dezastruoasă după intervenţia în scop de reabilitare şi consolidare. Lucrările începute în anul 2003 şi încă nefinalizate trebuia să fie efectuate de către Romconstruct Holding Grup SA Bucureşti, însă mare parte din acestea au fost date în subantrepriză unei firme din Câmpulung care nu deţinea în portofoliu intervenţii asupra monumentelor istorice şi de arhitectură. Institutul Naţional al Patrimoniului, cel care a preluat clădirea pe timpul efectuării lucrărilor, a cheltuit 32 de miliarde de lei vechi (dublu faţă de prevederea contractuală iniţială). În acest moment Casa de Cultură doar cu faţada se prezintă decent, interiorul, părţile laterale şi cea estică fiind oribile (excepţie face doar zona de la parter în care funcţionează Biblioteca „Ion Barbu). Activitatea culturală susţinută de la bugetul local este dirijată de peste zece ani dintr-o altă locaţie, una pentru care se plăteşte chirie. Recent, consilierii municipali au aprobat preluarea clădirii pentru a încerca să o refacă prin susţinerea financiară a bugetului local, însă au aflat că Institutul Patrimoniului şi Romconstruct se judecă pentru dezastrul creat.
Situaţia Palatului Culturii de la Câmpulung a mai fost în atenţia anchetatorilor penali, după ce, în anul 2011, fostul consilier local şi judeţean Ion Lucaciuc a sesizat Parchetul. Sesizarea a vizat infracţiunea de distrugere şi a avut un sfârşit de neîncepere a urmăririi penale. O altă problemă a monumentului ţine de latura de nord a clădirii, acolo unde a funcţionat o tipografie. Deşi parte integrantă a Casei de Cultură, sediul tipografiei are un alt proprietar, acest lucru împiedicând reabilitarea integrală. De-a lungul timpului s-a încercat preluarea prin cumpărare a locaţiei deţinută de Tiparg SA Piteşti, dar nu s-a reuşit.
Ministerul Culturii a fost informat recent asupra situaţiei. Sesizarea a venit din partea senatorului de Argeş Iulian Cristache, sub forma unei interpelări publice.
Praf şi pulbere de şapte milioane
Ansamblul Băilor Kretzulescu vizează atât clădirea fostelor băi publice, cât şi parcul cu denumire omonimă. La fel ca şi Grădina Publică „Mersi”, obiectivul a fost inclus în proiectul „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”, în vederea reabilitării. Lucrările începute şi nefinalizate au fost atribuite, prin licitaţie internaţională, grupului de firme Grup Corint SA şi Harbău SRL în schimbul a 30 de milioane de lei, valoarea totală licitată a proiectului fiind de peste zece milioane de dolari. În acest moment, după doi ani de la încheierea contractului de execuţie, procentul de realizare a lucrărilor la Parcul Kretzulescu este de 50%, iar la clădirea Băilor, doar 15%. Din cele 30 de milioane, Grup Corint Alba Iulia a încasat puţin peste 7 milioane de lei. Contractul a expirat în aprilie 2015, iar încercările municipalităţii câmpulungene de a prelua cele cinci obiective incluse în proiect, în vederea organizării unei noi licitaţii, au fost blocate de refuzul constructorului de a încheia procesul verbal de predare-primire.
Deschidere nepermisă a Grădinii Publice
Grădina Publică „Mersi”, un alt monument vizat de dosarul penal, este inclusă tot în proiectul de reabilitare a municipiului Câmpulung, iar în acest caz stadiul de îndeplinire a lucrărilor este de 80%. Deşi reabilitarea nu a fost finalizată, cei din Primărie au permis deschiderea parcului pentru public, existând şi intervenţii asupra obiectivelor din incintă. Mai mult, Consiliul Local a aprobat alocarea de fonduri pentru terminarea lucrărilor, hotărârea în cauză fiind rapid anulată după ce s-a conştientizat iminenţa creării unui caz penal. Grup Corint Alba Iulia, firmă deţinută de către arhitectul Dan Sabău, a devenit subiect de proces civil la Judecătoria Câmpulung. Primăria musceleană a înaintat instanţei, pe 25 iunie 2015, o cerere având ca obiect obligaţia de a face, sperând ca judecătorii să emită o ordonanţă preşedinţială prin care Grup Corint să fie obligată să predea obiectivele la care a intervenit în calitate de executant de lucrări pentru proiectul cu finanţare europeană „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu”. Nu este prima prezenţă la instanţă câmpulungeană a firmei lui Sabău, Grup Corint fiind obligată recent, prin hotărâre judecătorească, să plătească circa 77.000 de lei unei societăţi comerciale din Câmpulung la care era datoare.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii