scris vineri, 25.10.2024

Răspuns la observațiile domnului primar George Scripcaru legate de Planul Urbanistic General al Brașovului

Stimați reprezentanți ai Jurnalului de Arges,

În contextul recentelor declarații făcute de primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, Synergetics dorește să ofere clarificări detaliate privind documentația și contribuția sa profesională în cadrul proiectului Planului Urbanistic General (PUG) al Brașovului. Suntem încrezători că această comunicare va aduce lumină asupra rolului nostru tehnic și neutru, având ca unic scop furnizarea unor soluții de calitate pentru o dezvoltare urbană sustenabilă. Considerăm că informațiile și opiniile noastre pot contribui la un dialog constructiv despre planificarea urbană și la consolidarea transparenței pentru comunitatea brașoveană:

Fiecare comentariu și fiecare observație asupra muncii noastre ne oferă ocazia de a nu ne
ascunde în spatele zidurilor construite de îndoieli, ci de a deschide porțile unui dialog
necesar. Planul Urbanistic General al Brașovului este un proiect în continuă rafinare, care
merită să fie nu doar analizat, ci și înțeles în profunzimea sa. Preocupările recente ale
domnului primar Gerge Scripcaru sunt, fără îndoială, o invitație la reflecție, dar și o
oportunitate de a purta o dezbatere pe aceasta tema care transcende granițele Brașovului,
atingând chestiuni imperative pentru întreaga administrație publică din România.
Reanalizarea observațiilor aduse de domnul primar George Scripcaru, primar al
Municipiului Brașov
În spiritul transparenței și al colaborării deschise, considerăm că este necesar să reanalizăm
observațiile făcute de primarul Scripcaru. Aceste observații nu oferă doar ocazia de a
îmbunătăți anumite aspecte, ci mai degrabă de a clarifica o multitudine de elemente tehnice,
legale, administrative și tehnologice, fundamentale pentru buna elaborare și aplicare a
Planului Urbanistic General.

Utilizarea datelor vechi (din 2018): Datele utilizate în elaborarea noului PUG sunt
depășite și nereprezentative pentru Brașovul actual.
Conform legislației în vigoare, responsabilitatea colectării și furnizării datelor necesare
pentru Planul Urbanistic General (PUG) revine exclusiv autorităților locale, rolul oricărui
prestator fiind acela de a analiza aceste informații și de a formula studii de specialitate.
Primăria trebuie să adune aceste informații atat de la departamentele interne, cât și de la
toate instituțiile relevante, asigurându-se că sunt furnizate prestatorilor în timp util și în
formatele adecvate, în special în format geospațial, utilizabil în sisteme informatice
geografice (GIS).
În România, însă, gestionarea și întreținerea acestor baze de date rămâne o provocare
majoră, afectând direct procesele de planificare urbană. Cele mai multe autorități locale se
confruntă cu lipsa infrastructurii digitale și a specialiștilor necesari pentru a colecta și
întreține datele. Această situație duce la întârzieri și dificultăți în furnizarea informațiilor
esențiale pentru procesul de planificare urbană și generarea bazelor de date urbane.
Synergetics a fost prima companie din România care a realizat un Plan Urbanistic
General în format GIS, în 2016, cu șase ani înainte ca legislația să impună utilizarea acestui
format. De asemenea, Synergetics este prima companie care a implementat un PUG în GIS
pentru un municipiu reședință de județ/pol de creștere, respectiv Craiova, punând la punct
prima bază de date urbană în GIS completă din România.
Ca pionier în implementarea tehnologiilor disruptive în sectorul public, Synergetics înțelege
pe deplin complexitatea planificării urbane din perspectivă interdisciplinară și tehnologică.
Însă, la fiecare proiect ne confruntăm cu realitatea imposibilității și incapacității instituționale

de a furniza datele necesare în mod corespunzător, atât la nivel național, cât și local, inclusiv
la Brașov. Lipsa infrastructurii și a personalului calificat afectează considerabil capacitatea
de a planifica eficient și de a parcurge în cel mai productiv mod toate etapele elaborării unui
Plan Urbanistic General.
Pentru Brașov, un oraș cu o dinamică aparte a dezvolării, este crucial să avem acces la
date precise și actualizate, fiind necesară o schimbare semnficativă a modului în care
instituția gestionează informațiile. În consecință, ne punem speranța în managementul
domnului primar George Scripcaru de a revoluționa acest proces, asigurând un flux corect
de date și informații pentru a sprijini procesul de planificare urbană în conformitate cu
nevoile actuale ale comunității.

Documentarea s-a făcut în mare parte prin Google: Firma de urbanism nu a avut
un birou local și a folosit documentare superficială, fără să fie prezentă în teren.
Desigur, a sugera că întregul efort de documentare pentru un Plan Urbanistic General (PUG)
ar fi fost realizat „pe Google” este o afirmație demnă de titluri ingenioase și poate chiar de o
anumită apreciere ironică. Dar să privim lucrurile mai îndeaproape. Etapa 1 a elaborării unui
PUG nu constă în navigări rapide printre rezultate de căutare, ci în studii de fundamentare
de specialitate, realizate de echipe de specialiști pentru fiecre disciplină, care își
bazează analizele pe informații complexe, care ar trebui să provină din surse sigure și
verificate, în general instituții publice. Spre exemplu, în etapa 1 am predat 26 de studii de
fundamentare care au fost recepționate de direcția de specialitate și plătite după multe luni
de analiză, de fiecare dată fiind depășite termenele contractuale aplicabile primăriei.
Să fie clar: un oraș nu poate fi planificat cu un simplu click. Planificarea urbană este un
proces de sinteză minuțios, în care specializarea joacă rolul central, iar datele obținute din
diferite surse reprezintă doar un punct de plecare, nicidecum soluția finală. Desigur, Google
poate fi un ajutor neprețuit atunci când cauți un restaurant sau un traseu mai scurt către
munte, dar când vine vorba de baze de date și analize geospațiale, reglementări urbane și
studii de infrastructură/formulare de politici sectoriale, lucrurile capătă o altă dimensiune.
Spre exemplu, Synergetics a cheltuit peste 80.000 de euro doar pentru Studiul de
reambulare topografică și reambulare cadastrală în condițiile în care extrem de puține
primării din România se pot lauda că au inventariat și întabulat integral domeniul public pe
care îl gestionează sau pot pune la dispoziția locuitorilor o harta GIS, online cu acesta. Este
importan să precizăm că, valoarea totală a contractului este de 3.400.000 lei fără TVA,
dintre care suma de 1.657.568 lei a fost achitată până în prezent, acoperind aproximativ
jumătate din bugetul alocat. Această contribuție financiară susține etapele preliminare și
intermediare, până la finalizarea propunerilor de reglementări urbanistice, însă, în esență,
prestatorul și-a asumat rolul de a finanța din resurse proprii o mare parte din progresul
proiectului.
Mai mult, în elaborarea studiului de fundamentare pentru Mobilitate urbană, periurbană și
metropolitană, a fost implementat modelul de transport în patru pași, un model sofisticat și
multimodal, adaptat nevoilor specifice Polului de Creștere Brașov. Acest model, care inițial
fusese conceput în contextul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost
recalibrat cu de către prestator pentru a răspunde cererii de mobilitate actuale. Aici intervin
datele colectate în cadrul recensămintelor de circulație, realizate sub auspiciile unui Studiu
de trafic contractat de primărie, prin colaborarea cu Search Corporation & Sigma Mobility
Engineering.

Citește și:

Astfel, am făcut un efort de reconstrucție a mobilității urbane prin prisma unui ansamblu de
date actualizate și de modelări integrate, un demers care, dincolo vorbește despre
angajamentul prestatorului de a aduce o viziune coerentă și integrată asupra dinamicii
metropolitane. Într-o ordine firească a lucrurilor, valoarea investiției ar trebui să reflecte
proporțional complexitatea și calitatea muncii depuse, recunoscând că inițiativa prestatorului
merge dincolo simplele alocări financiare și se conturează ca un sprijin real pentru
finalizarea PUG Brașov.
În ceea ce privește lipsa unui birou local la Brașov, noi ca firmă de servicii specializate,
putem afirma cu încredere că tehnologia ne permite astăzi să operăm cu aceeași precizie și
dedicație chiar și fără o prezență fizică permanentă. Așadar, ne-am dori ca o municipalitate
să se asigure că toate datele colectate sunt verificate și puse la dispoziție, iar noi prin
prezența noastră constantă pe teren să aducem valoarea adaugată aferentă expertizei pe
care o deținem și consultanța de impact pe care o putem oferi. Synergetics nu renunțat la
nicio etapă a procesului, chiar dacă biroul nostru nu s-a aflat la Brașov în mod continuu și în
toată această perioadă am avut minim o ședință săptămânală cu reprezentanții primăriei. Pe
de altă parte, resursele bugetare alocate sau obligațiile contractuale consfințite prin
documentația de atribuire nu sunt armonizate cu dorința exprimată ieri de a avea un birou
local. Potrivit acestui raționament ar trebui sa avem zeci de birouri locale în toată țara pentru
fiecare contract pe care îl semnăm. Mai mult decât atât, rolul unei companii de proiectare
urbană nu este acela de a face recensăminte, ci acela de a formula viziuni de dezvoltare.
În concluzie, documentarea prin Google este o metafora comodă pentru a sublinia ideea de
superficialitate si poate face, fără îndoială, deliciul unor titluri de presă, dar este în flagrantă
contradicție cu metodologia riguroasă și complexă pe care o implică realizarea unui
PUG. Întreg procesul de planificare urbană se bazează pe studii aprofundate, colaborări
specializate și o muncă de teren atentă, care, evident, depășesc sfera unei căutări rapide pe
internet.

Lipsa discuțiilor cu localitățile din zona metropolitană: Nu a existat o coordonare
cu localitățile învecinate (Ghimbav, Sânpetru, Hărman, Săcele), care și-au extins
intravilanul fără a fi corelat cu planul Brașovului.
Când vorbim despre coordonarea între localitățile din zona metropolitană, ne aventurăm pe
un teren care necesită o clarificare crucială: distincția între planificarea urbană și
planificarea teritorială. Prima, de obicei limitată la frontierele administrative ale unui oraș,
se ocupă de organizarea infrastructurii, politici sectoriale, reglementarea utilizării terenurilor
și a serviciilor publice. Cea de-a doua, însă, are o viziune mult mai largă și urmărește să
armonizeze relațiile și dezvoltările între mai multe localități, într-o zonă extinsă. În Brașov și
localitățile sale învecinate, coordonarea între aceste entități este nu doar o necesitate de
bun simț, ci o obligație impusă prin legislația privind zonele metropolitane din România.
Conform Legii nr. 246/2022, care reglementează înființarea și funcționarea zonelor
metropolitane, coordonarea la nivel regional nu poate fi ignorată. Aceasta impune o
colaborare între municipiul reședință de județ și localitățile limitrofe, pentru a evita
fragmentarea teritorială și riscul unor dezechilibre majore în distribuția resurselor și
infrastructurii comune. Deciziile luate de o singură localitate, cum ar fi extinderea
intravilanului, fără consultarea municipalității centrale, pot crea tensiuni care să afecteze nu
doar infrastructura, ci și dinamica socială și economică a întregii regiuni. Ne gândim aici la

congestia traficului, la presiunea exercitată asupra serviciilor de sănătate sau educație,
precum și la distorsiuni în utilizarea resurselor naturale.
În acest context, legal vorbind, Consiliul Județean este desemnat ca principal facilitator al
dialogului inter-instituțional. Acesta are rolul de a integra interesele tuturor localităților
implicate, asigurându-se că extinderile și dezvoltările sunt gestionate în mod echilibrat și
armonios. Dar acest proces nu este un simplu schimb de hârtii. Este vorba despre o
viziune integrată, în care fiecare localitate contribuie la o strategie comună de dezvoltare
teritorială, cu respect față de nevoile și obiectivele fiecărei părți implicate.
Totuși, aici trebuie să precizăm ceva important: noi, ca prestator, nu ne putem substitui
acestor decidenți. Rolul nostru nu este de a arbitra dialogul între localități, ci de a oferi soluții
tehnice precise, în conformitate cu voința, intențiile, datele și informațiile puse la dispoziție
de către autoritățile locale și județene. Faptul că unele localități din zona metropolitană nu au
colaborat suficient între ele nu este o problemă care poate fi rezolvată de către un prestator
de servicii tehnice. În cele din urmă, dialogul și coordonarea sunt o responsabilitate
exclusivă a autorităților publice implicate.
Pentru a încheia pe o notă mai largă, situația prezentată nu este o excepție. De multe ori,
dezvoltarea teritorială suferă nu din cauza lipsei de resurse, ci din cauza lipsei de
comunicare între cei care ar trebui să colaboreze la elaborarea unei strategii coerente.
Dacă nu ar fi așa, n-am mai vorbi despre „zone metropolitane”, ci despre insule
administrative, fiecare cu propriile sale ambiții și proiecte. Este, așadar, vital ca aceste
colaborări să fie realizate eficient, pentru că doar astfel putem asigura un viitor echilibrat
pentru toți locuitorii din această regiune.

Presiunea asupra infrastructurii și serviciilor: Dezvoltarea necontrolată a
localităților din jur va pune presiune pe infrastructura și serviciile din Brașov, iar PUG-
ul nu prevede măsuri pentru a gestiona aceste efecte.
Dacă privim la infrastructura orașului ca la un organism viu, putem spune că Brașovul își
întinde arterele sale – drumuri, rețele de apă, energie – către periferii, alimentând nu doar
viața urbană, ci și pe cea a localităților din vecinătate. Asemenea unui sistem circulator,
suprasolicitarea acestor artere fără o coordonare adecvată poate duce la congestii severe și
chiar colaps. Dar să punem în discuție esența problemei: este Planul Urbanistic General
(PUG) menit să preia și să gestioneze toate presiunile venite din afară? Răspunsul simplu ar
fi nu. Și nu pentru că ar fi inadecvat, ci pentru că nu acesta este rolul său.
PUG-ul nu este un panaceu. El este conceput pentru a organiza spațiul urban al orașului,
pentru a face ordine în aglomerarea naturală a Brașovului, dar este limitat de propriile sale
granițe. Este ca un ghid urban ce arată cum să construim armonios în interiorul orașului, dar
nu poate reglementa haosul din afară. La fel cum o hartă a orașului nu poate să prevadă
ceea ce se află dincolo de granițele ei, nici PUG-ul nu poate să se ocupe de dezvoltările
necontrolate din localitățile vecine.
Problema fundamentală, pe care o întâlnim în întreaga țară, nu este PUG-ul în sine, ci
lipsa unei planificări teritoriale integrate. Practica internațională ne arată că în marile
aglomerări urbane de pe glob, succesul constă în crearea unei rețele de colaborare între
oraș și zonele limitrofe, în care se reglementează extinderea, infrastructura comună și
serviciile publice. PUG-ul este doar una dintre componentele acestui mecanism complex. De

fapt, la nivel global, în multe orașe mari, se implementează strategii metropolitane care
obligă localitățile să colaboreze, să coordoneze și să armonizeze extinderile teritoriale.
Faptul că PUG-ul nu conține măsuri explicite pentru a controla dezvoltările necontrolate din
jur nu este un defect, ci o limitare naturală. Ceea ce trebuie înțeles este că soluția stă în
cooperare, în dialogul constant dintre autoritățile locale și județene. Pe măsură ce Brașovul
se extinde, fără un cadru teritorial solid, va continua să absoarbă impactul dezvoltărilor din
vecinătate. Însă, la fel cum un oraș nu poate respira fără sistemul său de străzi și bulevarde,
nici localitățile limitrofe nu pot continua să se dezvolte fără o viziune comună.
Să nu ne lăsăm însă furați de iluzia că un simplu document, fie el și un PUG, poate salva
totul. Planificarea urbană trebuie să fie complementară cu planificarea teritorială.
Adevărata problemă nu este absența măsurilor dintr-un PUG, ci absența unui dialog între
autoritățile care ar trebui să gestioneze împreună dezvoltarea unui întreg ecosistem urban.
Dacă nu învățăm să colaborăm, atunci presiunea asupra infrastructurii din Brașov va deveni
inevitabilă și, în cele din urmă, insuportabilă.

Propuneri nerealiste și omisiuni majore: Zona pentru noul spital regional este
clasificată ca zonă extravilană (teren arabil), iar grădinița din Avantgarden, recent
autorizată, nu apare în PUG, fiind considerată zonă verde.
Terenul pentru viitorul Spital Regional, așa cum a fost delimitat prin PUZ-ul aprobat în 2020,
este încadrat în intravilan, destinat funcțiunilor de sănătate. În acest sens, îndoielile
exprimate în presă ridică o întrebare aproape retorică: cine este de fapt responsabil pentru
claritatea asupra amplasamentelor strategice? Într-o logică administrativă sănătoasă,
schimbările de amplasament sau actualizările privind destinația terenului ar trebui
comunicate deschis, în timp util și fără echivoc. Dacă există un nou teren alocat, informația
nu ne-a fost transmisă, astfel încât să putem adapta documentația corespunzător. Ne
întrebăm, așadar, cine este sursa acestei ambiguități, de vreme ce documentația predată de
noi era conformă cu datele inițiale furnizate.
În ceea ce privește grădinița din Avantgarden, situația pare a ilustra o ironie administrativă:
în urma recentelor acuzații din presă, am constatat că Autorizația de Construire a acestei
grădinițe a fost emisă abia pe 15.10.2024, mult după predarea documentației noastre. Mai
mult, amplasamentul indicat de primărie pentru o astfel de funcțiune ne-a fost prezentat într-
o zonă complet diferită. Așadar, în acest caz, e ca și cum am fi condamnați pentru „păcatul”
de a nu fi anticipat o mișcare administrativă de ultimă oră.
Ignorarea PUZ-urilor și PUD-urilor recente: PUG-ul nu a luat în considerare
proiectele urbanistice aprobate în ultimii ani, ceea ce duce la conflicte juridice și
neconcordanțe majore între reglementările actuale și cele propuse.
Dacă privim un Plan Urbanistic General (PUG) ca un mecanism complex de interconectare a
datelor, acesta ar trebui să funcționeze impecabil, preluând în timp real toate modificările și
proiectele urbanistice recente. Însă, asemenea unui sistem care se bazează pe date
incomplete, PUG-ul devine vulnerabil atunci când informațiile nu sunt actualizate la timp.
Fără acces la date corecte și actualizate, orice planificare urbană riscă să genereze
conflicte între reglementările în vigoare și realitatea din teren.

Citește și:

În cazul Brașovului, am întâmpinat exact această situație: PUG-ul nu a reușit să integreze
PUZ-urile și PUD-urile recente, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire
emise fiindca nu ne-au fost furnizate în timp util. Această problemă nu este doar de
proiectare si planificare, ci și de gestiune operațională în autoritatea publică. Fără o
procedură administrativă clară sau un management mai eficient, documentele nu au
circulat corespunzător între departamentele primariei si prestator, generând neconcordanțe.
Synergetics a dezvoltat platforme GIS de înaltă performanță pentru gestionarea datelor
urbane și automatizarea completă a fluxurilor de lucru din administrațiile publice locale,
având o înțelegere profundă a provocărilor și limitărilor specifice acestui domeniu.
Experiența noastră directă ne-a permis să observăm îndeaproape deficiențele structurale și
operaționale din sectorul public. Cu toate acestea, este important de subliniat că lipsa
implementării unor astfel de soluții IT nu este culpa noastră și nu reprezintă obligația noastră
contractuală la PUG Brașov, ci o opțiune pe care autoritățile o pot alege în funcție de
propriile strategii și nevoi.
Cu toate acestea, chiar și în aceste condiții, procesul de consultare publică oferă
oportunitatea de a corecta și actualiza informațiile. Acesta este un mecanism esențial, care
permite nu doar implicarea cetățenilor, ci și actualizarea datelor în timp real, cu sprijinul
autorității locale. Consultarea publică nu este un simplu pas birocratic, ci o cale de a
identifica și remedia multe dintre erorile existente, cum ar fi înscrieri greșite în cartea
funciară, lipsa unui registru exact al numerelor administrative sau erori inerente în
nomenclatorul stradal. De asemenea, în Poiana Brașov, terenurile utilizate anterior ca
pășuni au fost menținute în documentație ca zone verzi, sub diverse denumiri. Această
încadrată reflectă însă o dilemă legislativă, având în vedere că există articole de lege care
prezintă ambiguități sau chiar contradicții pe acest subiect, generând interpretări diferite și
discuții asupra regimului juridic al acestor terenuri. Aceste neconcordanțe sunt frecvente în
toate orașele și din cauza ineficientei în procesul de digitalizare care nu a pornit de la
gestionarea informațiilor corecte despre teritoriu si nici de la organizarea bazelor de date
interne, însă unele pot fi rezolvate pe parcursul procesului de consultare, care are tocmai
rolul de a rafina, îmbunătăți sau ajusta Planul Urbanistic General.
În concluzie, lipsa unor platforme digitale nu ar fi trebuit să fie un impediment dacă ar fi
existat o gestionare internă mai bună și niște proceduri administrative eficiente.
Actualizarea datelor și remedierea erorilor sunt părți integrante ale procesului de planificare
urbană, iar consultarea publică este tocmai momentul în care aceste corecții pot fi aduse,
asigurând astfel un PUG care reflectă nevoile reale și actuale ale orașului.
Synergetics are deja experiența de a transforma consultarea publică într-un proces eficient
prin intermediul tehnologiilor avansate. La Craiova, am dezvoltat o aplicație GIS
specializată pentru consultare publică, care a demonstrat că poate simplifica întregul
proces. Cu această aplicație, am reușit să colectăm cu ușurință sesizările cetățenilor și să
facilităm analiza acestora, oferind un mod transparent și eficient de integrare a informațiilor.

Nerealismul propunerilor pentru infrastructură: Propunerea de dezvoltare
spațială include proiecte deja existente, precum Sala Polivalentă și Spitalul Regional,
arătând o lipsă de actualizare a planificării.
Strategia de dezvoltare își găsește fundamentul în lista de proiecte oferită de primărie,
care include, printre altele, construcția Sălii Polivalente, aflată într-un stadiu de lucru
efectiv, dar ale cărei direcții spațiale au fost propuse acum un an. Spitalul Regional, în
schimb, pare să existe mai degrabă în intenții decât în realitate, căci, după cum este
menționat chiar în documentele noastre, terenul destinat acestuia a fost reîncadrat în

extravilan. În aceste condiții, vorbirea despre un „spital existent” ar putea părea o figură
de stil mai degrabă, decât un proiect concret, ridicând astfel semne de întrebare asupra
coerenței dintre aspirațiile declarate și amplasamentele efective.
Cartierul Stupini nu a fost scos integral din intravilan; zonele construite, chiar dacă sunt
dezvoltate extensiv în tipologia sprawl, au fost menținute în intravilan. Doar o porțiune
situată în partea de nord-est a municipiului, la est de strada Feldioarei (DN13) și la nord
de Râul Ghimnășel – o zonă în prezent folosită drept câmp – a fost reîncadrată în
extravilan. Această restrângere a teritoriului intravilan a fost discutată și aprobată de
Primărie.

Pasaje și drumuri nerealizabile: Planul prevede pasaje și drumuri naționale care nu
se corelează cu realitatea fizică și necesitățile urbane ale Brașovului.

Este esențial de clarificat că prestatorul nu are inițiative proprii în privința investițiilor publice
în general și nici a celor de infrastructură. Orice propunere de parcări, pasaje sau drumuri,
inclusă în Planul Urbanistic General, reflectă voința și viziunea autorităților locale, exprimată
prin planuri, programe, strategii de mobilitate, strategii investiționale sau studii de
fezabilitate, toate aprobate de Consiliul Local. În acest context, rolul nostru este să validăm
și să implementăm din punct de vedere tehnic viziunile deja stabilite de autorități. Totuși, ca
specialiști în domeniu, avem responsabilitatea de a exprima opinii tehnice și analize
fundamentate, bazate pe date și pe experiența noastră profesională. Aceste opinii pot aduce
ajustări sau sugestii care să îmbunătățească proiectele propuse, însă decizia finală și
aprobarea acestor propuneri revine întotdeauna decidenților. Orice recomandare tehnică
trebuie să fie agreată și aprobată de forurile competente ale autorității, care au autoritatea
de a lua astfel de decizii în numele comunității.
Cu privire la infrastructura rutieră, am avut mai multe întâlniri și solicitări de date succesive
de la reprezentanții DRDP Brașov. Informațiile primite de la aceștia în martie au fost
integrate în documentația finală. Totodată, nu există nicio propunere de traversare a orașului
cu drumuri naționale; schema prezintă doar rețeaua rutieră majoră, unde apare și legenda
drumurilor naționale pentru a ilustra conectivitatea.
Astfel, colaborarea dintre prestatori și autorități este esențială pentru ca proiectele de
infrastructură să fie realizabile, adaptate nevoilor reale și conforme cu viziunea strategică a
orașului. Este, de asemenea, dificil de înțeles de ce o mare parte din aceste obiecții ne sunt
imputate nouă, ca prestatori, când, în realitate, nimic nu este la latitudinea noastră. Noi nu
avem autonomie în a decide investițiile publice, iar acest Plan Urbanistic General (PUG)
preliminar a fost, în mod evident,coordonat, filtrat și trecut prin evaluările departamentelor
din primărie. În condițiile în care planul a trecut prin mai multe etape de verificare internă la
nivelul autorităților locale, ar trebui să fie clar că responsabilitatea finală pentru conținutul
acestui PUG nu revine prestatorului.
Ca prestatori, rolul nostru este unul tehnic, nu decizional. Ne conformăm strict cerințelor
stabilite prin strategii și directive deja aprobate, iar faptul că obiecțiile se îndreaptă asupra
noastră ridică semne de întrebare. Într-un proces atât de complex, ar fi de așteptat ca toate
departamentele implicate să asigure coerența și corectitudinea soluțiilor propuse înainte ca
acestea să ajungă în faza de consultare publică.

În contextul unui nou mandat de primar, este de așteptat ca viziunea de dezvoltare
urbană să sufere ajustări, influențate de prioritățile și perspectiva noii administrații.
Schimbarea conducerii locale aduce deseori o reevaluare a scenariilor de dezvoltare
propuse în Planul Urbanistic General, adaptând direcțiile urbanistice la o nouă agendă
politică sau la o orientare diferită față de prioritățile anterioare. Rolul nostru este acela de a
participa cu profesionalism la acest exercițiu de colaborare între administrație și cetățeni,
prin care se pot identifica cele mai relevante soluții pentru comunitate. De asemenea,
înțelegem că schimbarea primarului și diferențele de viziune politică pot influența într-un
mod natural direcțiile și scenariile de dezvoltare propuse în PUG. Tocmai de aceea, ne
surprind, într-o manieră ironică poate, aceste atacuri îndreptate către noi, cei care am rămas
neutri în fața fluctuațiilor politice. Orice critică de natură politică ar trebui să vizeze viziunea
și opțiunile strategice ale autorităților, iar nu pe cei care, în fond, sunt doar „executanții”
dedicați ai viziunii publice. Prin natura noastră, suntem simpli implementatori ai deciziilor
strategice, fără puterea de a modifica ordinea priorităților.

Transformarea Ecosistemului Urban: Inovație, Dezvoltare Metropolitană și Tehnologii
Avansate

Synergetics, și-a propus de la bun început să fie în avangarda transformării digitale și a
integrării unor soluții de tehnologie inteligentă care să modeleze viitorul administrației
românești. Pe măsură ce orașele și organizațiile din întreaga lume îmbrățișează principiile
de guvernanță digitală și date deschise (open data), noi suntem pregătiți să oferim soluții
scalabile, bazate inclusiv pe big data, inteligența artificială și Internetul Lucrurilor (IoT),
pentru a crea o economie digitală rezilientă și adaptabilă.
Asteptăm cu nerabdare autoritati publice care să înteleagă nevoia urgentă de ridicare a
standardelor, alocarea resurselor necesare și rolul lor important pentru a crea un cadru
puternic de cercetare și dezvoltare (R&D), care să accelereze inovarea tehnologică în
România. Synergetics este dedicată promovării unei infrastructuri digitale integrate,
susținute de parteneriatul sanatos dintre sectorul public și mediul privat, care să
transforme modul în care datele/digitalizarea acestora sunt utilizate pentru eficiență
operațională, transparență și sustenabilitate. Doar aceasta abordare holistică ne va
permite să generăm in Romania soluții eficiente pentru toate domeniile – de la
managementul infrastructurii publice la guvernanța bazată pe date și economie
spațială.
Pentru noi Synergetics, această situație, care ar putea părea la prima vedere o simplă
divergență de viziuni tehnice, e privită ca o oportunitate strategică pentru a deschide o
dezbatere amplă despre multiplele deficiențe sistemice care afectează planificarea
urbană/gestiunea teritorială/conceptul de Smart City din România. Mai mult decât o
chestiune locală, acest moment poate cataliza un nou mod de a concepe nu doar
urbanismul, ci și digitalizarea administrativă, economia spațială și strategiile de dezvoltare
integrate.
În acest context, Brașovul, in mandatul domnului primar George Scripcaru, poate deveni
epicentrul unei transformări care să alinieze orașul la cele mai avansate modele de Smart
City, modele care au transformat nu doar infrastructura urbană, ci și interacțiunile dintre
cetățeni, date și decizii politice. Viziunea de a aduce planificarea urbană și digitalizarea
autentice în centrul deciziilor politice locale ar face din Brașov un exemplu pentru întreaga

țară, generând un ecosistem de inovație urbană care să optimizeze nu doar eficiența
tuturor categoriilor de infrastructură, dar și dinamica socio-economică a regiunii.
Ne dorim să vedem cum Brașovul se impune ca un promotor al strategiilor de dezvoltare
urbană inteligente, care îmbrățișează conceptul de smart governance și integrează
tehnologia în fiecare aspect al planificării, de la gestionarea resurselor la crearea de rețele
de date interconectate pentru o gestionare spațială sustenabilă. Ne așteptăm ca această
administrație să demonstreze că poate folosi criticile și provocările actuale drept trambulină
pentru reforme reale, care să transforme nu doar Brașovul, ci și întregul ecosistem
urbanistic, infrastructura de dezvoltare metropolitană și rețeaua de tehnologii avansate care
susțin evoluția orașelor din România.
Faptul că aceste nemulțumiri au fost aduse în prim-plan oferă nu doar șansa de a ajusta
soluții punctuale, ci și de a dezvolta un cadru normativ și tehnologic capabil să susțină o
planificare urbană integrată. Este o șansă de a modela viitorul urbanismului românesc, iar
domnul primar George Scripcaru are acum posibilitatea de a deveni arhitectul unei noi
paradigme de dezvoltare urbană, care să îmbine armonios tehnologia cu managementul
sustenabil al resurselor.
Ne-ar bucura teribil să vedem cum, prin această dezbatere publică profundă, se pot crea
soluții scalabile și aplicabile nu doar pentru Brașov, ci pentru întreaga administrație
românească. În esență, apreciem că acest moment poate marca începutul unei noi ere în
care dinamica urbană, digitalizarea și participarea cetățenilor devin pilonii de bază ai unei
administrații care reflectă tendințele globale și încurajează creșterea inteligentă și
inclusivă.

Anexa – prevederile legale și obligațiile autorităților publice cu privire la elaborarea
PUG
În Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul din România, rolul
arhitectului-șef este detaliat în mai multe articole, punând accentul pe responsabilitățile sale
administrative, tehnice și consultative.

Coordonarea activităților de planificare urbanistică
Conform Art. 36, alin. (1), arhitectul-șef este responsabil pentru elaborarea și actualizarea
planurilor de urbanism la nivelul administrației publice locale. Acesta supraveghează PUG-
urile, PUZ-urile și PUD-urile și are obligația de a se asigura că toate documentațiile sunt în
conformitate cu reglementările urbanistice și direcțiile de dezvoltare teritorială.
Emiterea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire
Art. 37 stabilește că arhitectul-șef avizează certificatele de urbanism și autorizațiile de
construire, exercitând astfel un control esențial asupra conformității proiectelor cu normele
urbanistice aprobate. De asemenea, acest articol specifică faptul că arhitectul-șef are
puterea de a solicita modificări pentru proiectele care nu respectă reglementările urbanistice
aplicabile.
Asistență tehnică și consultanță
Conform Art. 36, alin. (3), arhitectul-șef oferă consultanță tehnică autorităților publice locale
și persoanelor fizice sau juridice interesate în dezvoltarea de proiecte imobiliare. El asigură
asistența tehnică pentru implementarea reglementărilor urbanistice și furnizează îndrumări
care pot contribui la adaptarea proiectelor la cerințele legale.
Controlul și aplicarea reglementărilor urbanistice
Art. 37, alin. (2) subliniază că arhitectul-șef exercită un rol de control pentru a verifica
respectarea reglementărilor urbanistice în cadrul proiectelor de construcție. În caz de
neconformitate, acesta poate lua măsuri administrative, cerând modificări ale proiectelor
sau, după caz, aplicând sancțiuni pentru a remedia abaterile de la normele stabilite.
Promovarea unui urbanism sustenabil și de calitate
Art. 36, alin. (4) conferă arhitectului-șef rolul de a susține un urbanism de calitate, orientat
către dezvoltare durabilă și integrarea patrimoniului natural și construit în strategii coerente
de dezvoltare urbană.
Aceste articole arată clar că arhitectul-șef nu doar supraveghează și emite documente de
urbanism, ci și contribuie activ la formarea unei viziuni pe termen lung privind dezvoltarea
urbană. Aceasta poziție implică o responsabilitate profesională majoră, asigurând un
echilibru între conformitate, dezvoltare și calitatea vieții urbane.

Prevederi referitoare la baza de date urbană
Conform Art. 46, alin. (1), autoritățile publice locale și județene sunt responsabile pentru
crearea și gestionarea unei baze de date urbane care să includă informații detaliate despre
terenuri, clădiri, infrastructuri și alte elemente necesare pentru planificarea urbanistică.
Aceste baze de date trebuie să fie utilizabile în format geospațial, astfel încât să poată fi
integrate în sisteme informatice geografice (GIS).
Funcțiile bazei de date urbane
Art. 46, alin. (2) specifică faptul că baza de date urbană trebuie să sprijine elaborarea și
monitorizarea documentațiilor de urbanism și să fie compatibilă cu alte baze de date
naționale, inclusiv cu Registrul Electronic Național al Documentațiilor de Urbanism.
Acest lucru asigură că informațiile sunt coerente și accesibile pentru toate autoritățile
implicate în procesul de urbanism.
Accesul și actualizarea bazei de date
Art. 46, alin. (3) prevede ca baza de date să fie actualizată constant și să fie accesibilă
tuturor autorităților competente. Totodată, aceasta trebuie să conțină date referitoare la
folosirea terenurilor, zonele protejate, rețelele de infrastructură, și alte informații
relevante pentru urbanism.
Aceste prevederi subliniază faptul că o bază de date urbană bine organizată și actualizată
este crucială pentru implementarea eficientă a politicilor de urbanism și dezvoltare teritorială,
contribuind la realizarea unor strategii coerente și sustenabile.
Prevederi privind punerea la dispoziție a datelor pentru elaborarea PUG

Obligația autorităților locale de a colecta și furniza date: Conform Art. 9 din
Ordinul 233, autoritățile publice locale au obligația de a colecta toate datele și
informațiile relevante pentru elaborarea PUG. Acestea includ informații din diverse
surse administrative și de la alte instituții publice.
Coordonarea între instituții: Art. 10, alin. (2) specifică faptul că autoritățile publice
trebuie să asigure colaborarea între diferitele instituții pentru a pune la dispoziția
prestatorilor datele necesare elaborării documentațiilor de urbanism. Aceasta implică

o colaborare între autoritățile locale, județene și instituțiile deținători de date (ex.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară).

Formatul datelor: Art. 12 prevede că datele trebuie să fie furnizate într-un format
geospațial utilizabil, astfel încât să poată fi integrate eficient în sistemele informatice
GIS utilizate pentru elaborarea și actualizarea PUG-ului.
Termenele și condițiile pentru furnizarea datelor: Art. 11 stabilește termenele
pentru colectarea datelor, specificând că autoritățile locale trebuie să le pună la
dispoziție prestatorilor într-un mod prompt și complet, conform calendarului de
realizare a PUG.
Aceste articole subliniază că autoritățile locale și județene au o responsabilitate clară de a
furniza date corecte și complete, într-un format compatibil cu standardele digitale, pentru a
facilita elaborarea și implementarea PUG-urilor în conformitate cu cerințele actuale.