Raportul Avocatului Poporului arată că intervenția autorităților în cazurile de violență domestică este fragmentară, inegală și tardivă

Avocatul Poporului a publicat recent un raport privind modul în care autoritățile gestionează cazurile de violență domestică, care arată că intervenția instituțională, în perioada 2023–2024, a fost fragmentară, inegală și adesea tardivă. Deși legislația prevede măsuri de protecție și sprijin, aplicarea lor rămâne formală și ineficientă. Raportul se bazează pe sesizări din oficiu, cazuri concrete și hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), și evidențiază disfuncționalități sistemice în activitatea instituțiilor implicate, conform avocatnet.ro.

Citește și: De duminică, comercianții trebuie să afișeze un nou panou informativ. Clienții pot fi legitimați la cumpărarea țigărilor

Documentul se bazează pe sesizări din oficiu, cazuri investigate direct și hotărâri ale CEDO și evidențiază disfuncționalități persistente în reacția instituțională, de la aplicarea măsurilor de protecție până la accesul victimelor la servicii de sprijin adecvate.

În mod constant, CEDO a semnalat lipsa de reacție a autorităților române la violența domestică, condamnând statul pentru încălcări ale articolelor 3 (interzicerea tratamentelor inumane) și 8 (dreptul la viață privată și de familie) din Convenția Europeană a drepturilor omului. Mai grav, CEDO a reținut caracterul sistemic al acestor eșecuri: nu este vorba despre greșeli izolate, ci despre o practică instituțională de neintervenție.

Dincolo de condamnările internaționale, documentarea realizată de Avocatul Poporului pe teren arată (n.r. și confirmă) că în interiorul sistemului administrativ românesc, reacția la violența domestică rămâne inconsistentă, birocratică și lipsită de viziune integrată – în ciuda faptului că numărul cazurilor înregistrate a crescut cu aproape 5% în 2023 față de anul precedent. Deși această creștere poate fi interpretată și ca un semnal al încrederii sporite a victimelor în autorități, instituțiile nu au reușit să își adapteze mecanismele de intervenție pentru a face față volumului și gravității situațiilor semnalate.

La nivelul multor județe, răspunsul instituțional este lăsat la latitudinea fiecărei structuri – fie poliție, fie serviciu social. Deși există prevederi legale privind colaborarea între poliție și autoritățile sociale (DAS, DGASPC), în practică, aceste colaborări sunt rare, haotice sau pur formale. Poliția nu sesizează serviciile sociale în mod constant, iar acestea nu monitorizează victimele dacă nu sunt notificate oficial.

Citește și: De azi se aplică noi reglementări pentru siguranța la incendiu, care le înlocuiesc pe cele apărute acum 26 de ani