PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile au semnat, miercuri, o rezoluţie privind formarea unei coaliţii care să asigure stabilitatea guvernării, în care îşi asumă responsabilitatea de a evita izolarea internaţională a României, de a susţine un ritm solid al dezvoltării economice şi de a proteja parcursul european al ţării.
Liderul PNL, Ilie Bolojan, a anunţat că s-a convenit ca discuţiile pentru programul de guvernare şi proiectele viitoarei guvernări să înceapă săptămâna viitoare.
Rezoluţia a fost semnată de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Cseke Attila (UDMR) şi Varujan Pambuccian, reprezentantul minorităţilor.
Ilie Bolojan a anunţat că s-a convenit ca discuţiile pentru programul de guvernare şi proiectele viitoarei guvernări să înceapă săptămâna viitoare.
Iată textul rezoluției: 1. Formarea unei coaliții pentru stabilitate și modernizare
Astăzi, am convenit asupra constituirii unei viitoare coaliții care să asigure stabilitatea guvernării și să implementeze măsuri concrete pentru modernizarea României, în beneficiul tuturor cetățenilor.
2. Reafirmarea parcursului european și euroatlantic al României
Ne reafirmăm hotărârea de a menține și consolida angajamentul României față de valorile și parteneriatele europene și euroatlantice, ca piloni ai securității și prosperității naționale.
3. Angajamentul pentru dezvoltare și reforme
Ne asumăm responsabilitatea de a evita izolarea internațională a României, de a susține un ritm solid al dezvoltării economice și de a proteja parcursul european al țării, absorbția fondurilor europene, a reformelor din PNRR, aderarea la spațiul Schengen și OCDE.
4. Apel către cetățenii României, indiferent că trăiesc în țară sau în afara granițelor
Facem un apel către toți cetățenii României ca, la viitorul scrutin electoral de duminică, 8 decembrie 2024, să meargă la vot. Să voteze informat și rațional, să aleagă România proeuropeană, democratică și sigură și să respingă izolaționismul, extremismul și populismul.
Citește și: Ilie Bolojan, „reconfirmat” președinte al PNL
Motto:
„Experienţele penibile pe care le-am făcut în anii din urmă ne impun astăzi, mai imperios ca oricând să-i ascultăm glasul profetic, să ne unim „în cuget şi în simţiri” , ca să putem repara pierderile dureroase pe care le-am suferit şi să asigurăm ţării noastre locul de frunte ce i se cuvine, în această parte a lumii.”
(Petre P. Negulescu – „Conflictul generaţiilor şi factorii progresului” – Discurs de recepţie la Academia Română, 25 mai, 1941)
Pentru ieșirea din avarie România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in functii publice.
Mai concret este nevoie de modernizarea institutiilor publice si de reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
-Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Cea mai importantă este reforma administrativ-teritorială care a devenit o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Reforma administrativă putea fi făcută deja cu atât mai mult cu cât a fost depus in parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, initiat de deputatul Vlad Benga. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf) .
Proiectul a trecut de Camera Deputatilor si a ajuns la senat unde s-a înpotmolit deoarece presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi, fiind ocupat tot anul cu panourile publicitare de pe toate drumurile cu insctiptia „Un ostas în slujba ţării”.
(vezi: (https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)