# Oamenii de afaceri din Argeş iau poziţie. Ca intenție, reorganizarea teritorială a României – gândită pentru o dezvoltare competitivă și armonioasă – a fost primită cu optimism, chiar cu entuziasm, de către mediul de afaceri argeșean. Ca operaționalizare însă, judecând după evoluțiile actuale, regionalizarea și descentralizararea se dovedesc a fi lipsite de obiectivitate și transparență, așa cum apreciază reprezentații celor mai importante organizații de afaceri din Argeș: Camera de Comerț și Industrie Argeș, Uniunea Generală a Industriașilor din România – UGIR 1903, Asociația Oamenilor de Afaceri Argeș și Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Argeș, care fac front comun în apărarea poziției Argeșului.
Proiectul regionalizării pare doar o afacere a unora
Un proiect de interes național, cu efecte pe termen lung și impact asupra generațiilor viitoare, este astăzi pus în pericol de interese ascunse și de o sfidare a mediului de afaceri, care se simte îndreptățit să reacționeze. Regionalizarea ne-a fost prezentată tuturor ca soluție de revigorare economică, aptă să conducă la flexibilizarea puterii de decizie, la întărirea capacității de atragere a fondurilor europene și la aducerea politicii mai aproape de nevoile cetățeanului. Teoretic da, acestea sunt avantajele reale ale unei regionalizări făcute pentru binele TUTUROR. Din păcate însă, proiectul regionalizării României pare în acest moment doar o afacere a UNORA. Deși lansat în forță, sub promisiunea unei transparențe depline, proiectul regionalizării a fost de la bun început înconjurat de mister; ni s-a recomandat să așteptăm rezultatele studiilor, analizelor și cercetărilor din laboratoarele guvernamentale, care vor aduce în față criterii obiective, funcționale și solide pentru regionalizare. Tot ce am aflat până în acest moment este că se dorește crearea unui sistem multipolar, în care fluxurile demografice și comerciale să fie orientate în interiorul regiunii și în care să existe un teritoriu suficient de mare, cu o compoziție cât mai variată a populației și o specializare cât mai diversă a forței de muncă. Aproape nimic nou în aceste rezultate intermediare, care descriu cum trebuie să fie făcută o regionalizare a-la-carte și nu particularizează deocamdată nimic pe situația regiunilor din România. Am mai aflat, în același timp, că există studii sociologice care arată preferința populației pentru stabilirea capitalelor regiunilor în anumite orașe: nu știm însă nici cine a făcut studiile, nici cine au fost respodenții, nici cine a aplicat chestionarele și nici în ce context. Din acest motiv, ne rezervăm dreptul de a credita cu minimă încredere un sondaj de acest fel, bazat pe argumente pseudo-științifice.
De ce amână dl. Liviu Dragnea dezbaterea de la Pitești?
În paralel însă cu discuțiile academice și cu forumurile în care județele fac exerciții de imagine, regionalizarea a început de drept, pe linia finanțelor publice: la 26 iulie, Guvernul a aprobat prin OUG 74/2013 desființarea celor 42 de direcții județene ale finanțelor publice și înființarea în locul acestora a opt direcții regionale ale finanțelor publice, cărora li se adaugă alte opt direcții regionale antifraudă fiscală. Din păcate, Argeșul nu se regăsește în niciuna din cele două categorii, pierzând teren în favoarea Ploieștiului și a Alexandriei, pe criterii scoase parcă din joben și străine opiniei publice generale apriori luării deciziei. Mai mult decât atât, dl. Liviu Dragnea, vicepremier și prim responsabil al procesului regionalizării, amână dezbaterea programată la Pitești, într-un județ care face dovada unei maturități economice care-l legimează pe deplin să aspire la poziția de capitală a viitoarei regiuni. Sunt numeroase argumentele istorice, economice, sociale și culturale în favoarea Argeșului, pe care factorii de decizie „au amânat” să le asculte. Din perspectivă economică, Argeșul are atuuri comparative solide în competiția directă cu Prahova, după cum urmează:
– Argeşul conduce topul național al creșterii economice, cu o rată de creștere de peste 25% în perioada 2008 – 2013, arătând stabilitate și dinamism chiar și în perioada de criză economică;
– Argeşul conduce topul național al profitabilității, cu un sold pozitiv de 119 milioane euro (exporturi – impoturi), spre deosebire de Prahova, care înregistrează un sold negativ (-2,8milioane euro);
– Argeșenii sunt printre cei mai productivi angajați ai țării: județul se află pe poziția a 4-a la nivel național pentru PIB/locuitor, după București, Ilfov și Timișoara;
– Argeșul are cea mai mare densitate de firme din regiunea Sud Muntenia (19,27 firme la 1000 de locuitori) și profituri net superioare firmelor din Prahova – datorate în special sectorului auto și prezenței SC Automobile Dacia în județ;
– Argeșul are un potențial imens pentru cercetare – dezvoltare și implicit de competitivitate și creștere economică: Argeșul are de 5 ori mai mulți salariați în cercetare – dezvoltare comparativ cu Prahova și angajează cheltuieli de 10 ori mai mari pentru cercetare – dezvoltare și inovare.
Spre deosebire de Prahova, care are avantajul mărimii (număr mai mare de locuitori, număr mai mare de firme), Argeșul are dinamism și forță, depășindu-și net contra-candidata atunci când raportarea se face la numărul de locuitori sau când se au în vedere indicatori ai competitivității (de ex., potențialul de export sau capacitatea de cercetare-dezvoltare-inovare).
Așteptăm o regionalizare corectă
Date fiind argumentele prezentate anterior, așteptăm o regionalizare corectă și transparentă, fundamentată pe criterii de eficiență, nu de mărime economică.
În condițiile actuale, este de notorietate faptul că fluxurile demografice și economice NU se produc în interiorul regiunii, ci în afara acesteia, spre regiunea capitală, motiv pentru care susținem varianta de regionalizare care așează Argeșul alături de București.
Considerăm nefundamentată din punct de vedere economic alegerea Ploieștiului drept capitală regională, mai ales pentru că nu suntem legați de interese comune. În plus, Ploieștiul nu răspunde nici criteriului accesibilității, care, din punctul nostru de vedere, este mai degrabă îndeplinit de Târgoviște (Dâmbovița).
De aceea, cu sprijinul mass-media și al autorităților locale, așteptăm ca mesajul oamenilor de afaceri din Argeș și, implicit, mesajul SC Automobile Dacia, unul dintre cei mai importanți contributori la PIB-ul României, să ajungă la factorii de decizie: Argeșul trebuie să conteze în exercițiul regionalizării pe măsura contribuției sale la performanțele economice ale României!
Camera de Comerț și Industrie Argeș
Uniunea Generală a Industriașilor din România-UGIR 1903
Asociația Oamenilor de Afaceri Argeș
Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Argeș
