„Proiectul de arie protejată a Pădurii Trivale e o frecţie la un picior de lemn”

# Dezvăluirile geologului Robertin Rusu, membru în comisia pentru Pădurea Trivale şi unul dintre cei mai consecvenţi activişti de mediu din Argeş # Acesta susține că proiectul în forma lui actuală își propune să protejeze doar cele 433 ha aflate deja în suprafața statului, în vreme ce suprafețele aflate în proprietate privată, în jur de 1.500 ha, rămân la cheremul samsarilor imobiliari

Recent, prefectul Cristian Soare a anunţat, în urma discuţiilor purtate cu ministrul Mediului, Laura Paşca Palmer, că ar mai fi de obţinut avize de la câteva ministere pentru ca Pădurea Trivale să devină arie protejată. Robertin Rusu, un tânăr geolog care a participat, în 2010, la întocmirea proiectului privind instituirea regimului de arie protejată în Pădurea Trivale, avertizează că reluarea proiectului în forma actuală „este frecţie la picior de lemn”. De ce? Pentru că ar fi protejate doar suprafeţele aflate deja în proprietatea statului, adică 433 hectare, care nu sunt ameninţate de defrişările ilegale. Asta în timp ce suprafeţele aflate în proprietate privată, în jur de 1500 ha, din aproape 2000 ha, cât are Pădurea Trivale, vor rămâne în continuare la cheremul samsarilor imobiliari.

Robertin Rusu a fost membru al ONG-ului „Parcul Lalelelor”, care a militat pentru transformarea Pădurii Trivale în parc naţional. Din această postură a participat la lucrările comisiei care a redactat acest proiect, alături de numeroşi specialişti în biologie, faună, floră, protecţia mediului, silvicultură şi agricultură sau funcţionari ai diferitelor instituţii publice din Argeş. Numai că forma finală a proiectului i-a provocat o mare decepţie, în sensul că s-a solicitat instituirea regimului de arie protejată pe o suprafaţă mică de pădure, de doar 433 hectare, aflată deja în proprietatea statului, motiv pentru care tânărul s-a retras din comisie. „Am văzut că se dorea altceva, doar promovare politică, de fapt, ca ei să se laude că au făcut pădurea Trivale parc naţional. De fapt, era vorba de suprafeţele ce aparţineau statului deja, care nu sunt sub ameninţare. Fiind ale statului, ar fi culmea să înceapă statul să taie de acolo. M-am retras din acea comisie şi de-atunci n-am mai activat nici la Parcul Lalelelor pentru că s-au mai îndreptat lucrurile. S-au mai speriat autorităţile şi n-au mai dat autorizaţii, s-a luat act şi pe plan naţional şi au lăsat-o mai moale şi cu tăierile. Eu zic că s-au liniştit, sunt alte vremuri, alte condiţii acum. Dar ar fi fost o idee bună să fi avut sorţi de izbândă acest proiect”, spune Robertin Rusu.

„Reprezentantul prefectului Davidescu s-a opus includerii în proiect a suprafeţelor private”

Acesta ne-a vorbit şi despre constituirea grupului de lucru care a întocmit proiectul, la ordinele prefectului Gogu Davidescu. „Au strâns specialişti de tot felul. Erau nişte brontozauri de la Muzeul Judeţean care îi plângeau pe proprietarii de pădure. E pădurea lor, nu le-o cară nimeni în spate în altă parte, pot primi compensaţii dacă este cazul, dar să n-o taie, pentru că e pădurea lor doar pe acte. În primul aliniat din Codul Civil se spune că pădurea este bun de interes naţional. Nu am înţeles de ce respectivul domn îi plângea pe proprietari. Probabil că avea şi el pădure”, mai spune tânărul geolog. Care ne-a mai povestit un alt episod interesant din cadrul întâlnirilor grupului de lucru. „Era în comisie şi reprezentantul dlui prefect Gheorghe Davidescu, un pădurar îmbrăcat în verde, de la un ocol silvic. Constantin Dorobanţu, parcă îl chema. Când a auzit că trebuie mărită suprafaţa de arie protejată, a spus: «Nu, categoric nu, că aşa vrea dl Davidescu. Aşa a hotărât dânsul şi aşa facem». Ceilalţi membri ai comisiei au lăsat capul în jos, au tăcut din gură şi au spus: da, facem aşa. Mi-am dat seama că nu se va face nimic şi m-am retras din comisie. A fost o dezamăgire totală. Credeam că e vorba de bune intenţii şi mă aşteptam să se facă proiectul pentru toată suprafaţa din Trivale, de 2000 ha. Dar probabil ca să nu se lovească de refuzul proprietarilor sau să nu se încurce cu alte lucruri… Vă daţi seama, era israelianul acela care avea zeci de hectare cumpărate de la dl Ivănescu. Din partea cealaltă, la dl Cătălin Ene, sunt 40 de proprietari acolo. Trebuiau cooptaţi şi ei, dacă se dorea să se declare întreaga suprafaţă arie protejată. Un motiv al refuzului de a include în proiect întreaga Pădure Trivale ar putea fi şi interesele imobiliare, dar poate fi şi comoditatea, că s-au gândit să meargă pe calea cea mai uşoară şi să nu se complice. Adică, de ce să ne războim cu proprietarii, să îi chemăm şi pe ei? Proiectul este motivat, bine susţinut, dar singura hibă este faptul că suprafaţa propusă spre a fi arie protejată e mică. Dacă vor să protejeze într-adevăr ceva, trebuie inclusă şi suprafaţa proprietarilor de pădure, care pot fi compensaţi pe sistemul celor de la Văcăreşti. Cum s-au găsit acolo soluţii şi rezolvări, aşa se poate găsi şi aici. Proiectul poate fi reluat, dar schimbată suprafaţa. În loc de 400 ha să se facă pe 2000 ha, cât este întreaga pădure Trivale. Atunci ar fi o garanţie pe 100-200 de ani, şi pentru copii şi nepoţi, că nu se va atinge nimeni de Pădurea Trivale”.

„Am depus la DNA sesizări legate de o defrişare făcută în vecinătatea loturilor lui Cătălin Ene”

Robertin Rusu ne-a mai dezvăluit că, în urmă cu doar câteva săptămâni, a făcut sesizare la DNA în legătură cu o defrişare mai veche în zona Găvana. Defrişările datează încă din perioada 2003-2004, când a fost tăiată la ras o suprafaţă de 2 hectare de pădure, aflată în vecinătatea loturilor lui Cătălin Ene, patronul firmei Macro şi fratele fostei şefe a Agenţiei de Mediu – Mariana Ionescu. „Mă plimbam prin pădure şi am văzut copacii tăiaţi la ras. Am depus imediat împreună cu fratele meu sesizare la Ocolul Silvic Piteşti şi Agenţia de Mediu. Mi s-a răspuns la momentul respectiv. Acolo e proprietară o doamnă. Nu îmi mai amintesc exact cum se numeşte, sunt 12 ani de atunci, dar avea aprobări. Motivul invocat a fost că specia era arţar şi nu era productiv şi că se intenţiona plantarea unei alte specii productive. A fost de fapt o tentativă de a defrişa şi a construi ceva imobiliar. Ştiu din auzite că proprietarii voiau să construiască pe acea suprafaţă un camping. Trebuiau să reîmpădurească, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Am redepus împreună cu fratele meu o sesizare, că de ce nu s-a reîmpădurit. Nu ne-a mulţumit răspunsul. Ce tăiaseră ei era de fapt stejar, nu ceea ce spuneau ei că e. Am apelat la DNA pentru că nu s-a reîmpădurit, nu s-a făcut nimic. Voiam să se reîmpădurească corect, cu plan. Acum pădurea s-a reprodus, dar ceea ce a câştigat natura e ceva haotic. Terenul respectiv e în vecinătatea loturilor lui Cătălin Ene, la o distanţă de câteva sute de metri”, mai spune Robertin Rusu.

Replica lui Gogu Davidescu: „Minte 100% cine spune aşa ceva!”

L-am contactat telefonic şi pe Gheorghe Davidescu pentru a afla cum comentează afirmaţiile făcute de Robert Rusu, şi anume că reprezentantul Direcţiei Silvice s-ar fi opus includerii în proiect a suprafeţelor aflate în proprietate privată, invocând numele prefectului.
”Categoric sută la sută minte pentru că eu am iniţiat acest proiect în momentul în care am văzut că încep procesele la instanţe pentru Pădurea Trivale. M-am gândit: mă, dar chiar dacă rămâne la cei care au prăduit-o, măcar să găsesc o modalitate să nu se mai taie. În ariile protejate nu se taie nimic. Intenţia mea a fost să salvez Pădurea Trivale. Deci minte 100% cine spune aşa ceva!”, ne-a declarat Gogu Davidescu.

Săgeţile lui Davidescu: „Sunt mari senatori şi consilieri judeţeni care au prăduit Pădurea Trivale şi care au muşamalizat totul”

Acesta ne-a oferit şi o explicaţie pentru faptul că proiectul declarării Pădurii Trivale drept arie protejată nu a inclus şi terenurile private. „Să vă spun eu dedesubturile pe care oamenii trebuie să le înţeleagă. Că mie îmi pare rău că m-am retras din politică, pentru că lucrurile astea au rămas nelămurite. Nimeni nu vrea să le spună. Adică ăştia care au rămas în politică şi sunt mari senatori şi consilieri judeţeni şi nu numai, ei au prăduit pădurea Trivale şi au avut toţi interesul să muşamalizeze. În momentul în care proiectul a ajuns la Minister şi Regie, cei care aveau interesul s-au dus şi au bătut la porţile unor funcţionari mai mari sau mai mici din ministere şi au zis: mă, singura modalitate de a scăpa este să nu se introducă proiectul. E o teorie care a ţinut. Dacă existau nişte litigii pe anumite suprafeţe, pe acelea nu poţi să le incluzi până nu se stabileşte adevăratul proprietar. Toată problema este plecată de la interesul celor care aveau puneri în posesie pe suprafeţele respective. Dacă Dorobanţu sau altcineva a zis că am spus eu că nu, minte! Am spus că trebuie să se facă această arie protejată. Şi au găsit ei varianta să scoată partea în litigiu. Problema e că de atunci, de când am făcut noi acest demers şi până astăzi au trecut aproape cinci ani. În 2014, înainte de alegerile din noiembrie, au venit doi mari miniştri în Argeş, unul care a fost ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, care în toate conferinţele de presă spunea că în prima şedinţă de guvern vom aproba proiectul pentru aria naturală protejată Pădurea Trivale, iar pe urmă dna ministreasă Rovana Plumb care a spus exact acelaşi lucru. Din 2014 şi până în 2016 au trecut doi ani de zile şi au fost,  cred că vreo sută de şedinţe de guvern. Nu s-a întâmplat nimic nici pe timpul guvernului Ponta. Acuma noutatea absolută este că documentaţia a dispărut cu desăvârşire. Nu se mai găseşte pe la ministere”, mai spune fostul prefect Davidescu.
Material realizat de Iustina Harco-Burcea