Web Analytics

Profesorul George Baciu: „Obştile de azi sunt în realitate societăţi comerciale, pe urma cărora se îmbogăţesc unii” (V)

de | 23.02.2017 13:07 | Cultură

15 George Baciu01# Convorbiri neconvenționale
#  CAP de la Domneşti, satul tău, era una dintre cele mai eficiente din ţară, cu dezvoltări de activităţi paralele. Se poate vorbi de o obşte ţărănească, evoluată şi modernizată?
– În niciun caz.
#  Există la această dată un dezinteres deosebit al  distrugerii obştilor ţărăneşti? Iată că în acelaşi timp al apariţiei cărţilor tale despre obştile ţărăneşti, apare şi în vecini, la Vălenii de Dâmboviţa, o monografie a obştei de acolo, tipărită de inginerul Şerban Fălculete. Şi multe altele pe harta ţării. Ce stimulează, oare, acest interes?
– Obștile de azi, refăcute, sunt, în realitate societăți comerciale, pe urma cărora se îmbogățesc unii. Din vânzarea lemnului pădurilor obștii, din concesionarea munților obștii, din vânzarea unor terenuri ale obștii. Și mergând mai departe cu logică, globalizarea nu are nevoie de obște, fiindcă obștea are identitate națională, reprezentată prin tradiții, mituri, literatură populară, folclor, urme ale lui Jus Valahicum, manifestări religioase etc. Acesta ar fi un motiv serios pentru distrugerea obștii. Așadar, fundamentul obștii românești a rezistat două mii de ani, cu toate cauzele interioare sau exterioare care au erodat structura obștii, iar acum de doar două decenii și jumătate se progresează rapid la distrugerea leagănului etnogenezei românești.
#  George Baciu, profesorul de istorie şi filozofie, scriitorul care se impune pe plan naţional, a ales, de data aceasta, să-şi consume întreaga energie într-o carte despre obştile ţărăneşti de pe Râul Doamnei?… De ce te-ai lăsat cucerit anume de această zonă?
– Pentru că Valea Râului Doamnei din judeţul Argeş este o zonă puternic ancorată în istoria Ţării Româneşti, semnificaţia comunităţilor de aici pornind încă din neolitic şi continuând să suspine până hăt departe în identitatea statală a primei cetăţi de scaun a Basarabilor, ridicată ca o coloană a infinitului între muscelele din jurul Curţii de la Argeş. Pentru că particularitățile etnoculturale ale comunităților care-au trăit și trăiesc de-a lungul râului Doamnei se conturează distinct în ansamblul istoriei Munteniei, fapt ilustrat în existența în perioada interbelică a județului Muscel, aici trăind oameni liberi și stăpâni pe muscelele cu fânețe, livezi de pruni și meri, crescători de animale și dibaci în meșteșuguri, cu o bogată tradiție daco-romană. Pentru că apropierea obştilor prin simbolistica ontologică, ocupații și practicarea obiceiului pământului a dus la apropierea psihică dintre locuitori, la omogenizarea aspiraţiilor şi concepţiilor morale, vorbirii curente în care e folosit un lexic pe înţelesul tuturor, iar termenii specifici unui sat s-au răspândit dincolo de hotarele sale. Deosebirile terminologice se datorează în bună măsură apropierii sau depărtării de centrele urbane. Obştea sătească a avut un rol însemnat în procesul de etnogeneză şi geneză statală a poporului român. Ea a constituit unica formă de organizare a muncii şi producţiei a poporului român între retragerea aureliană şi formarea primelor voievodate. În contextul marii migraţii a barbarilor, care a durat sute de ani, obştea sătească a reprezentat forma de rezistenţă a poporului român în faţa unor posibile asimilări. Majoritatea populaţiilor care au intrat în contact direct cu obştile săteşti, au fost asimilate de acestea. Şi nu în ultimul rând, obştea sătească a constituit garantul existenţei şi perpetuării specificului românesc pe durata mai multor veacuri, fiind mediul perfect în cadrul căruia a fost posibilă afirmarea adevăratelor valori ale neamului românesc.
#  Cartea ta, domnule profesor Baciu, este una de referinţă în domeniu. Nu va lipsi din bibliografia studenţilor, specialiştilor, viitorilor istorici. De ce nu v-aţi înscris cu ea la doctorat?
– Cartea aceasta este teza de doctorat, completată și cu alte informații necesare înțelegerii subiectului în profunzime.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii

Ultimele articole