Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat marți ca instanța de fond din Malta a hotărât predarea lui Paul-Philippe al României. Decizia nu este definitivă.
“Instanța de fond din Malta a hotărât predarea lui Paul-Philippe al României. El a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență si complicitate la abuz în serviciu și pentru un prejudiciu de 9,5 milioane de euro.
Este o decizie așteptată de Ministerul Justiției și de statul român, care face constant eforturi pentru aducerea fugarilor în țară. Hotararea nu este definitiva, poate fi atacata. Multumesc colegilor de la Ministerul Justitiei, ANP, instanței de executare și tuturor autorităților care și-au adus aportul pentru ca aceasta să fie soluția. Până la jumatatea lunii iunie au fost aduși în țară 383 de fugari. Clasamentul țărilor din care au fost adusi cei mai mulți este condus de Marea Britanie, urmată de Germania și Italia. Reamintesc că Legea fugarul plătește este în vigoare din 7 iunie. Începând cu această dată, toți fugarii vor fi obligați si suporte costurile aducerii lor în țară. Între timp, este așteptată decizia Curții Constituționale privind legea prin care sustragerea de la executarea pedepsei este asimilată infracțiunii de evadare”, a precizat Gorghiu.
Citește și: Fostul președinte al Băncii Europene de Investiții, cercetat de procurorii UE conduși de Kovesi
Comisia Europeană a dat dreptate României în privința legitimăși acțiunilor vizând extrădarea Prințului Paul, informează surse judiciare. Curtea de Apel Brașov sesizase Curtea de Justiție Europeană cu mai multe întrebări preliminare prin care a cerut să analizeze daca în cazul predării lui Paul este respectata legislatia UE in materia mandatului european de arestare. Astfel, Comisia Europeana desființează presupunerea instanței din Franța care a argumentat că Prințul Paul nu a avut parte de un proces echitabil (mai exact, că doi dintre judecatorii care l-au condamnat nu aveau jurământul depus). CE subliniază ca niciunul din rapoartele sale privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sau privind statul de drept sau cele recente ale Comisiei de la Venetia, nu au evidențiat nereguli sistematice în ceea ce privesșe depunerea jurământului de către judecători în România. De asemenea, CEDO a respins o cerere privind lipsa numirii unor judecători ai Înaltei Curți de Justiție și Casație prin decret al Presedintelui României. Mai mult, recent, la 15 septembrie 2023, Comisia a închis a mecanismului de cooperare si de verificare privind Romania deoarece aceasta a indeplinit in mod satisfacator toate obiectivele de referință și toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului privind, printre altele, independența sistemului judiciar. Prin urmare, Comisia are dubii, pe baza elementelor disponibile, ca pretinsele neregulile în ceea ce priveste cei doi judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea fi considerate de o natură și gravitate care să demonstreze existența unor deficiențe sistemice sau generalizate în România.
Citește și: BBC: O comună din România va avea cea mai mare bază aeriană NATO din Europa
0 Comentarii