Principiul dominoului. Un alt proiect imobiliar din Piteşti contestat în instanţă

# De ce oare? Dezvoltatorul a „omis” să treacă numele firmei pe panoul de șantier din str. Căpitan Cuțui # Misterul persistă pe linie, de la Prefectură la dezvoltator, despre proiectul imobiliar ”Maia”, deși instituția care reprezintă guvernul în Argeș a cerut în justiție anularea autorizației de construcție

Recent, „Jurnalul de Argeș” vă informa cu privire la faptul că Instituția Prefectului Argeș a deschis două acțiuni în instanță după ce a primit două sesizări din partea regionalei Inspectoratului de Stat în Construcţii Ploiești (confirmate de ISC Argeș) cu privire la două proiecte imobiliare din Pitești. Iar una dintre ele vizează un ansamblu de două blocuri din str. Căpitan Cuţui: „Un proiect Maia”, după cum apare pe panoul de pe șantier, pe care dezvoltatorul a „omis” să treacă și numele firmei sale, pe care, pe tot parcursul discuțiilor cu „Jurnalul de Argeș”, a evitat să-l dezvăluie.

Un frate Rădulescu a negat că ar avea legătură cu blocurile, altul a recunoscut că are, însă ne-a cerut telefonul patronilor ziarului

Pentru că, potrivit surselor noastre, de proiectul Maia și-ar lega numele oamenii de afaceri Axi Coșleacără și Cosmin Rădulescu (foto), „Jurnalul de Argeș” i-a contactat pe afaceriști piteșteni, care au infirmat legătura cu ansamblul rezidențial. Imediat însă, „Jurnalul de Argeș” a fost contactat de omul de afaceri Bogdan Rădulescu (fratele lui Cosmin Rădulescu), care și-a asumat inițial complexul rezidențial și care a afirmat că discută despre acțiunea Prefecturii doar cu conducerea ziarului. Ba chiar mi-a cerut numerele patronilor, pe care, evident, nu le-am dat.
Ulterior, interlocutorul nostru s-a răzgândit, a contactat din nou „Jurnalul de Argeș” și a confirmat că firma sub care se dezvoltă proiectul imobiliar are, într-adevăr, un proces în Vâlcea. După care a precizat că va trimite un punct de vedere scris cu privire la demersul Instituției Prefectului.

Un punct de vedere care eludează fondul problemei. Pentru ce motive a contestat Prefectura proiectul în instanță?

Un punct de vedere pe care l-a și transmis și în care a evitat, de fapt, să lămurească informațiile la care a făcut referire „Jurnalul de Argeș”. Mai exact, care sunt motivele pentru care Prefectura Argeș, la sesizarea Inspectoratului Regional de Construcții Ploiești, a atacat proiectul în instanță. Redăm, mai jos, textul integral transmis de Bogdan Rădulescu:
„Pe fondul imposibilității cetățenilor de a verifica dosarele administrative, au existat unele neînțelegeri între locuitorii din strada Căpitan Cuțui în care am fost, din nefericire, și noi și alți dezvoltatori implicați. Împreună cu echipa noastră de specialiști, am întreprins în cel mai scurt timp toate demersurile necesare pentru clarificarea situației și stingerea oricăror litigii. În momentul de față, unul dintre reclamanți a renunțat de bunăvoie la orice pretenții împotriva noastră. Avem convingerea că, în urma clarificării situației, și celelalte litigii se vor soluționa la fel, mai ales că noi ne-am îndeplinit și ne vom îndeplini în continuare toate obligațiile impuse de autorități. De asemenea, facem tot posibilul ca această situație nefericită să nu afecteze drepturile și interesele clienților noștri, pe care i-am protejat prin demersuri adecvate”, a transmis Bogdan Rădulescu.

Curios sau nu, şi Prefectura ţine situaţia departe de ochii presei

Nu doar dezvoltatorii proiectului imobiliar Maia țin cu dinții ca problemele pentru care Inspectoratul de Stat în Construcţii Ploiești a sesizat, în cazul dezvoltatorului, Instituția Prefectului să nu fie dezvăluite, ci și însuși prefectul de Argeș, Emilian Dragnea, care, deși contactat de „Jurnalul de Argeș”, nu a oferit detalii referitoare la problemele sesizate de ISC Ploiești sau la obiectul acțiunilor formulate de Instituția Prefectului, în ambele cazuri, informații de interes public. Îi reamintim reprezentantului guvernului în teritoriu că „Jurnalul de Argeș” a transmis instituției pe care o conduce o solicitare în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, la care încă mai așteptăm un răspuns.