Bucureşteanul Cătălin Mirea, actor al Teatrului Al.Davila din Piteşti din anul 2007, este liderul trupei „Pontice”, care a încântat cu muzica ei medievală spectatorii prezenţi la Dracula Fest, în „Cuibul Vulturului Alb” de la Cetatea Poienari. După succesul de care s-a bucurat trupa sa, pe „scena” naturală de pe Muntele Cetățuia, reporterul Jurnalului de Argeş i-a luat un mic interviu.
Au cântat muzică medievală alături de legendara trupă Smokie
# Ce gen de muzică cântaţi?
– Cântăm muzică medievală tradiţională europeană, muzica menesingerilor, menestrelilor, muzică de stradă. Cântăm muzică pentru oamenii de rând, cântece vesele, de suflet, de pahar.
# De unde aţi cules piesele şi cum v-aţi ales repertoriul?
– Pentru a ne forma repertoriul, am mers prin bibliotecile muzicale din ţară. Bine că mai există aşa ceva. A fost o muncă laborioasă, să stai să asculţi, să cauţi sute de cântece pentru a le alege pe cele care consideri că sunt de impact la public. Unele cântece sunt foarte vechi, spre exemplu într-o engleză veche, „Luve me brought”, în dialect, o engleză arhaică. A fost foarte mult de lucru să găsim pronunţia corectă a versurilor. Avem în repertoriu piese şi italiene, şi spaniole, şi portugheze etc.
# Pe unde aţi mai cântat aşa ceva?
– Am cântat la zeci de festivaluri, începând cu cele de la Sighişoara, Mediaş, Sibiu, Timişoara, peste tot pe unde au loc festivaluri medievale. În urmă cu vreo trei ani, când s-a inaugurat piaţa din Craiova, cu fântâna muzicală, am cântat în deschiderea concertului trupei Smokey. Pe urmă Sampling Bucureşti – Viena, un proiect cu Arcub-ul din Bucureşti, un schimb de proiecte Bucureşti – Viena. Săptămâna trecută, înainte de cetatea Poienari, am fost la Brăila.
Cântă la arborele ploii şi vioara săracului
# Am văzut că interpretaţi şi la instrumente muzicale mai ciudate. Ce fel de instrumente sunt acestea?
– De exemplu, Arborele Ploii (Rainstick), Vioara Săracului. Arborele Ploii este o plantă cu nişte seminţe înăuntru, pe care dacă o mişti în sus şi în jos reproduce sunetul ploii. Vioara Săracului este constituită din două beţe, unul din beţe are nişte mici discuri de metal, nişte tamburiete mici. Acest băţ are pe o parte discurile de metal, pe partea cealaltă este ondulat. Cu celălalt băţ, pe post de arcuş, scoţi sunetele. Practic el este un instrument de percuţie. Dă un sunet aparte, distinct. Mirlitonul, instrumentul acela pe care aţi avut ocazia să-l vedeţi şi să-l auziţi la Cetatea Poienari, la Dracula Fest, este un instrument tradiţional din România, foarte vechi. Nu e complicat de cântat la el, dar nu divulg cum se face asta. E făcut dintr-o jumătate de tărtăcuţă cu o bucată de maţ de oaie, care vibrează şi dă acel sunet specific, caraghios, dar care percutează foarte bine muzical. Ca să învăţăm să cântăm la aceste instrumente muzicale am avut nevoie de mult studiu, am întrebat oameni care au mai făcut aşa ceva.
# Cine şi de unde sunt membrii trupei?
– Niciunul dintre membrii trupei nu este piteştean. Eu sunt bucureştean şi ne-am cunoscut ca prieteni şi ne-am închegat într-o trupă. Trei dintre noi suntem actori: eu, Viorel Păunescu şi Emi Ionescu. Ei sunt amândoi la percuţie. Mai sunt două fete soliste vocale, una este gravidă în luna a şaptea, Florentina Ciobanu, şi nu am putut să o aducem la Poienari pentru că nu avea cum să urce. Ea ar fi vrut să vină, spunea „Aş fi în stare să zbor până acolo, să vin să cânt.” Cealaltă este Monica Ivanov. Florentina este doctorand în comunicare, iar Monica este jurist. Singurul om de muzică din trupă este violonista, Gianina Meragiu, care este prim concert-maistru la Teatrul Naţional de Operetă Bucureşti.
# Când s-a înfiinţat trupa şi cine este liderul ei?
– Trupa s-a înfiinţat în anul 2002. Eu sunt cel care se ocupă de trupă şi de impresariat.
Adriana Gândilă
