În jurul anilor 2000, poeta Elena Toma a avut momentele ei de glorie. Cărțile sale aveau succes, picturile sale la fel, agapele culturale, de sub genericul Clubul XXL, adunau multă lume bună, emisiunile sale de la CurierTV erau urmărite. În ultimii ani a intrat într-un con de umbră, din motive de sănătate, trăind retrasă în garsoniera ei din cartierul Trivale și scriind zilnic pe blogul său. Avea un zâmbet pentru fiecare, oricând.
Pe 8 martie a pierdut lupta pentru viață, luni, 10 martie, a fost înmormântă. Dacă o zecime dintre cei pe care i-a ajutat ar fi participat la slujba de înmormântare de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Trivale, ar fi fost o mulțime uriașă. N-a fost să fie, Elena Toma plecând discret la întâlnirea cu mângâierea divină.
Printre cei care au însoțit-o pe ultimul drum s-a aflat și muzicianul Codruț Croitoru: „Datorită Elenei Toma am pășit pentru prima oară pe o mare scenă (scena Sălii Radio) la vârsta de doar 15 ani, împreună cu colegii mei de atunci din formația THE CROWN și, deși eram cei mai mici participanți la acel festival-concurs denumit «Iubire, bibelou de porțelan» și organizat de formația «Mondial», am câștigat trofeul prin interpretarea a două piese: o compoziţie de-a mea (Singuratatea) și o reinterpretare într-o manieră total originală (sub bagheta Elenei Toma) a piesei trupei «Mondial»: Pe Harta Europei. Atunci am prins mult curaj și a fost clar un moment ce a contat foarte mult”.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
Citește și De la realitate la realismul magic
0 Comentarii