România încearcă să-și stabilizeze finanțele publice, analizând surse alternative de venit pentru a sprijini bugetul de stat. Printre acestea se numără și taxarea serviciilor digitale, un domeniu în continuă expansiune. Atenția autorităților se îndreaptă în special către platformele online unde se desfășoară activități precum pariurile – o industrie care a cunoscut o creștere rapidă în ultimii ani.
Tot mai mulți români accesează internetul pentru divertisment, iar acest lucru se reflectă în popularitatea tot mai mare a site-urilor de jocuri și pariuri. Odată cu dezvoltarea infrastructurii digitale, accesul facil la aceste platforme a transformat internetul într-o sursă principală de recreere, dar și într-o zonă tot mai atent monitorizată de autorități pentru potențialul fiscal pe care îl oferă.
În urma acestei creșteri constante a utilizării, guvernul consideră aceste platforme o sursă sigură de venituri. Atât cazinourile fizice, cât și cazinourile online înregistrate în România sunt acum supuse unor reglementări mai stricte, inclusiv taxe de licențiere mai mari, controale de conformitate mai riguroase și garanții financiare sporite. Deși aceste schimbări urmăresc să crească veniturile statului și să asigure un control mai strict, ele aduc și o povară operațională mai mare, în special pentru locațiile terestre cu costuri fixe și infrastructură offline. În același timp, utilizatorii români continuă să acceseze platforme internaționale de iGaming, care oferă adesea proceduri de înregistrare mai relaxate, retrageri mai rapide și oferte promoționale mai variate. Pe măsură ce aceste actualizări prind contur, mulți sunt precauți în privința modului în care ar putea afecta utilizatorii și dacă această abordare va influența viitoarele evaluări ale platformelor, cazinouri online sau modul în care sunt administrate.
Odată cu această măsură, guvernul a anunțat un plan amplu de reducere a deficitului bugetar. Una dintre ideile principale este aceea de a strânge mai mulți bani prin alte impozite decât prin jocurile de noroc. Printre schimbările propuse se numără și modificarea modului în care se aplică TVA-ul, ceea ce ar putea însemna costuri mai mari pentru unele produse esențiale, cum sunt lemnul de foc și alte surse de energie folosite în gospodării.
Creșterea impozitelor pe profit și dividende este un alt pas în acest plan. Aceasta înseamnă că firmele vor plăti un procent mai mare din profiturile lor statului, iar persoanelor fizice, care câștigă bani din acțiuni, le-ar putea fi impozitată o mare parte din aceștia. Deși acest lucru ajută la creșterea veniturilor naționale, ar putea determina, de asemenea, unele companii să încetinească angajările sau investițiile, pe măsură ce își gestionează noile costuri.
Parte a planului guvernamental este și reevaluarea modului în care sunt folosiți banii publici. Asta înseamnă că unele proiecte ar putea fi încetinite, redimensionate sau chiar anulate. Deși la prima vedere pare un pas înapoi, scopul este unul pragmatic: să se asigure că resursele sunt direcționate către inițiative care chiar generează un impact economic semnificativ.
Un alt efect potențial, dacă planul reușește, ar fi stabilizarea ratingului de credit al României. Fără o minimă stabilitate economică, România riscă să plătească mai mult atunci când accesează împrumuturi – un cost pe care bugetul public îl resimte direct. Mai exact, dobânzile rămân mai scăzute, ceea ce reduce presiunea asupra bugetului public și ajută la gestionarea riscurilor financiare pe termen lung.
În același timp, o astfel de abordare poate contribui la o mai bună aliniere la cerințele de finanțare ale Uniunii Europene, un aspect vital pentru derularea proiectelor majore în infrastructură, sănătate sau educație.
Citește și: BNR. Comunicat privind balanţa de plăţi şi datoria externă – mai 2025
0 Comentarii