În cele ce urmează vă vom prezenta două personalități importante ale localității argeșene Mușătești. Este vorba despre pictorul, graficianul și profesorul de desen Alexandru Drăgoi și despre fotograful Ioan Niculescu, pionierul artei fotografice din România.

Pictorul, graficianul și profesorul de desen Alexandru Drăgoi

Alexandru Drăgoi (1912-2001) a fost pictor, grafician și profesor de desen. La data de 9 martie 1912 se naște, la Vâlsănești, Alexandru Nicolae Drăgoi. Alexandru Drăgoi este fratele mai mic al preotului martir Ioan Drăgoi, membru al mișcării de rezistenţă anticomunistă ”Haiducii Muscelului” din Nucșoara. Urmează studiile primare în satul natal, iar pe cele gimnaziale și medii la București, în cadrul Seminarului teologic ”Nifon Mitropolitul” (1924-1932). Este absolvent al Facultății de Teologie din București (1932-1935). Deși urmează studii de teologie, Alexandru Drăgoi nu este atras de preoție, ci de pasiunea sa pentru pictură și desen. Se înscrie la cursurile Academiei de Arte Frumoase (Belle-Arte) din București, frecventând două specializări: clasa de pictură (1935-1940) şi clasa de gravură (1941-1943). Îi are profesori, printre alții, pe Friederic Stork, Costin Petrescu şi Camil Ressu, fiind unul dintre discipolii acestuia din urmă. Tematica țărănească din operele lui Camil Ressu va inspira multe dintre creațiile pictorului Alexandru Drăgoi.

Debutează în anul 1942 cu 6 lucrări (4 de gravură şi 2 de desen) în cadrul expoziției colective ”Salonul de Toamnă”, organizată la Sala Dalles din Capitală. Ilustrează mai multe lucrări şi manuale școlare de religie și colaborează cu desene în tuș la ziarele editate de Ministerul Propagandei în perioada 1941-1945. Este autorul Manualului de Desen pentru clasa a VI-a, edițiile 1965, 1966-1967, 1968, ale cărui ilustrații îi aparțin. A organizat o serie expoziții personale în perioada 1959-1990. În anul 1972 organizează o expoziție personală în satul natal, intitulată “Fiii satului”. A participat, de asemenea, la numeroase expoziții colective în cadrul unor saloane oficiale în perioada 1942-1983 organizate la: Sala Dalles, Sala Muzeului de Artă, Muzeul Național de Istorie, Sala Colecțiilor de Artă. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, fondator şi președinte al Cenaclului Artelor Frumoase “Ioan Andreescu” din București.

Citește și 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, primul text în limba română

A fost profesor de desen la Liceul ”Dimitrie Bolintineanu” din București, metodist și conducător al Cercului Pedagogic din Capitală. Tablourile sale se regăsesc în colecții particulare din țară, dar şi din străinătate (SUA, Germania etc). Parte din lucrările sale sunt inspirate de peisajele satului natal: ”Casa veche din Vâlsănești” (1954), ”Pe dealul Mărăcinilor” (1963), ”Biserica din Vâlsănești-Argeș” (1973), ”Vâlsănești, Argeș – Spre centrul satului” (1973), ”Intrare în satul Vâlsănești” (1974), ”Peisaj la Vâlsănești, Argeș” (1979), ”Biserica din Valea Faurului” (1982), ”Punte peste Vâlsan” (1990) etc. Alexandru Nicolae Drăgoi se stinge din viată în casa sa de la Vâlsănești la data de 16 iulie 2001. Strada de la limita cu DJ 703 I, la nord, până la limita cu DC 218, la sud, se va numi strada Pictor Alexandru Drăgoi.

Citește și Actriţa Luminiţa Borta îl omagiază pe scriitorul Toma Biolan

Ioan Niculescu, pionierul artei fotografice din România

Ioan Niculescu (1843-1915) este considerat pionierul artei fotografice din România. Ioan Niculescu se naște la Vâlsănești în anul 1843, urmează cursurile primare în Argeș, apoi în 1960 pleacă la București. Studiază aici 3 ani la Școala de Telegrafie. Este, pe rând, lucrător comercial, funcționar la Telegraful Central, Oficiul Palatului Domnesc și Direcțiunea Generală a Telegrafelor. În anul 1876 este numit diriginte al Telegrafelor de Poliție. Studiază în paralel arta fotografică, devine fotograf profesionist cu propriul atelier foto, în 1879 fiind numit prin decret domnesc fotograful Prefecturii Capitalei.

În 1886 înființează la București Societatea ”Curtea de Argeș”, fiind ales președintele acesteia. Societății ”Curtea de Argeș” și lui Ioan Niculescu le datorăm edificarea primului local modern de școală la Vâlsănești, în anul 1888. Lui Ioan Niculescu îi datorăm, de asemenea, și descoperirea și amenajarea izvorului băilor de la Brădet în 1888, aici fiind realizată celebra ”Colibă a fotografului Ioan Niculescu”, apa cu miros de pucioasă fiind căutată, de atunci, de mulţi suferinzi de boli interne sau reumatice. Ioan Niculescu este autorul albumului ”Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Muscel. 1893”, o colecție de fotografii editată în secolul al XIX-lea în puține exemplare, de o mare valoare și însemnătate istorică, iconografică și etnografică, acesta surprinzând frumusețea portului popular al sătenilor din Argeș și Muscel, portrete ale familiei regale a României, peisaje, monumente istorice, unele dispărute astăzi. Profesorul Adrian Săvoiu din Câmpulung a realizat în anul 2011, cu sprijinul editurii Ars Docendi, reeditarea albumului de fotografii al lui Ioan Niculescu, dar și a albumului ”Modele de cusături pentru costume naţionale române culese în judeţul Muscel. Anul 1893”.

Citește și Muzeul Județean Argeș deține în patrimoniu bastonul marelui poet Mihai Eminescu

Albumul său cu modele de broderii ţărăneşti a câştigat medalia de aur la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900. Deși a locuit și activat mai mult în Capitală, Ioan Niculescu nu a uitat niciodată satul natal, și-a construit aici o casă, unde venea frecvent. El i-a susținut pe săteni, ajutându-le odraslele să urmeze diverse meserii în Capitală. În casele locuitorilor din Vâlsăneşti s-au păstrat și se păstrează încă fotografii document realizate și dăruite de Ioan Niculescu acum mai bine de un secol. Strada de la limita cu strada Adolf Grunau până la limita cu DJ 703I (zona Valea Satului – magazin) se va numi strada Fotograf Ioan Niculescu.
Sursa: Facebook, Primăria comunei Muşăteşti

Citește și Suita Carmen, scrisă de Șcedrin pentru soția sa, balerina Maia Plisețkaia, la Filarmonica Pitești