# Foaie verde, solz de peşte! Don Armando, cine plăteşte?
Măcel în bazinele păstrăvăriei de la Oeşti. Au murit 6,8 tone de peşte după ce păstrăvii au început să se mănânce între ei, iar motivul pare a fi suprapopularea bazinelor, făcută la ordinele directorului Armand Chiriloiu. Vina e aruncată pe un virus care ar fi pătruns în bazine, deși, după modul penibil în care factorii responsabili se contrazic în declarații, e mai curând vorba de neglijență, combinată cu incompetență. Cine va plăti în final prejudiciul? Aceasta-i întrebarea care-i bântuie, mai rău decât virusul inventat, pe toți cei implicați.
Pagube de peste 900 milioane lei vechi, la o primă estimare
Imediat după producerea incidentului, speriat de pagubă, șeful Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a trimis în teren o comisie de la Pitești, condusă de inginerul Constantin Truică, special creată pentru a gestiona situaţia. S-a încheiat un proces verbal de calamitate și peştii morţi au fost trimişi în patru tranşe, la Bascov, pentru a fi incineraţi şi a putea fi scoşi din gestiune. Pagubele sunt, la o primă estimare, destul de însemnate şi cu multe zerouri în coadă, peste 900 milioane lei vechi. Acesta ar fi motivul, după unele surse avizate, pentru care Direcţia Silvică vrea să muşamalizeze adevăratul mobil pentru care au sucombat peştii. Nu de alta, dar suprapopularea păstrăvăriei denotă incompetenţă şi culpă managerială, iar prejudiciul ar trebui în final recuperat de la persoanele vinovate. Aşa că varianta cea mai la îndemână ar fi aceea ca paguba să fie aprobată pentru scădere în cadrul unei ședințe a Consiliului de Administraţie al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, unde directorul Chiriloiu este membru. Şi pentru ca planul să meargă strună, s-a găsit şi explicaţia convenabilă a decesului păstrăvilor: îmbolnăvirea acestora cu o maladie care bântuie păstrăvăria. Numai că varianta morţii cauzate de o boală cumplită nu prea se leagă, în condiţiile în care factorii responsabili chestionați de noi se contrazic flagrant, ca la un festival de glume proaste. În plus, peştii au fost găsiţi cu burţile în sus în bazine diferite, nu doar într-unul. Unde mai punem la socoteală că la ora actuală în păstrăvărie mai sunt aproximativ 20 de tone de păstrăvi perfect sănătoşi, deși aceștia au „conviețuit” la comun, în aceleași bazine, cu frații lor răpuși subit de virus.
Truică, șeful Comisiei de la Direcția Silvică, zice că e vorba de o boală
Primul căruia am dorit să-i aflăm varianta a fost inginerul Constantin Truică de la Direcţia Silvică Argeş, șeful comisiei trimise de directorul Chiriloiu la Oești spre a „rezolva” problema. Foarte rezervat în declarații, acesta ne-a spus: „Da, sunt în comisie. Este o boală. Zilnic se scoate păstrăv de acolo, se cântăreşte şi se duce la incinerat şi aşa mai departe. Nu s-a calculat încă paguba. Detalii puteţi cere de la conducerea Direcţiei Silvice”.
Directorul Chiriloiu dă și el vina pe ciuperca „Saprolegnia”
A urmat directorul DS Argeş, Armand Chiriloiu, care ne-a comunicat telefonic că: „E o ciupercă, o boală, nu e vorba de suprapopularea bazinelor”. Când a văzut că insistăm și-l întrebăm cum explică faptul că ceilalți peşti din bazine, în jur de 20 de tone, nu au luat şi ei boala, şeful Direcţiei Silvice, a devenit brusc scorțos și oficial: „Vă rog să faceţi o solicitare scrisă şi vă dăm răspunsul chiar mâine”. Ceea ce am şi făcut, deși răspunsul nu ne-a venit nici mâine, nici poimâine, ci la vreo trei zile. În răspunsul transmis de Direcţia Silvică joi, 19 noiembrie a.c, se precizează că păstrăvul s-ar fi îmbolnăvit de „Saprolegniază”, o boală infecţioasă de natură fungică şi că moartea peştilor ar fi fost cauzată de precipitaţiile abundente căzute în perioada 12-20 octombrie a.c, care au antrenat în bazinele păstrăvăriei cantităţi foarte mari de aluviuni. „Îmbolnăvirea s-a produs ca urmare a manifestării mai multor factori determinanţi: apă cu turbiditate extrem de ridicată, prezentând materii organice în exces şi variaţii bruşte şi repetate ale temperaturii, luptele între masculi în perioada de împerechere, ce produc răniri ale pielii pe care se dezvoltă hifele ciupercilor Saprolegnia. Introducerea bolilor în păstrăvărie nu poate fi împiedicată având în vedere că apa ce alimentează bazinele provine dintr-un emisar natural, râul Argeş, şi este stocată în barajul Oieşti, ce este colmatat în proporţie de peste 80%, constituind un mediu favorabil dezvoltării agenţilor patogeni. În Păstrăvăria Oieşti se creşte păstrav Fântânel, a cărui perioadă de împerechere se află în desfăşurare în cursul lunilor octombrie şi noiembrie, boala apărând cu precădere la efectivele ajunse la maturitatea sexuală”, se mai arată în comunicatul semnat de şeful Direcţiei Silvice Argeş. Armand Chiriloiu mai spune că au fost dispuse mai multe măsuri, cum ar fi: efectuarea unor tratamente curative şi profilactice întregului efectiv piscicol, incinerarea păstrăvului mort (însumând 6785 kg, până în prezent), decolmatarea, igenizarea şi dezinfectarea bazinelor în care a fost transferat păstrăvul şi că pentru monitorizarea situaţiei şi supravegherea realizării măsurilor dispuse s-a constituit o comisie de semnalare şi constatare a pierderilor provocate de fenomenele meteorologice periculoase şi alţi factori vătămători. Chiriloiu susţine că va putea fi stabilită valoarea exactă a prejudiciului numai după stoparea mortalităţii peştilor şi inventarierea întregului efectiv piscicol şi că au fost înaintate probe la laboratoarele Direcţiei Sanitar-Veterinare Argeş şi Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti, pentru confirmarea îmbolnăvirii cu Saprolegnia.
Manole Păun, tehnicianul şef al păstrăvăriei de la Oeşti, îi contrazice pe șefi: „Nu e niciun virus, asta vă spun sută la sută”
Pentru a ne lămuri cum stau lucrurile, am stat de vorbă chiar cu tehnicianul-şef al păstrăvăriei de la Oeşti, Manole Păun, care, deşi susţine că nu ar fi vorba totuşi de suprapopularea bazinelor, infirmă oricum varianta oficială propagată de directorul Chiriloiu, cea legată de îmbolnăvirea peştilor. „Da, am avut probleme. E perioada de înmulţire şi se bat între ei, masculi şi femele. E ceva normal, mai ales la păstrăvul Fântânel. Nu e niciun virus, asta vă spun sută la sută. Au fost duşi peştii morţi la analize şi la Bucureşti, la un laborator special şi ne-au spus că nu e virus. Avem mult peşte în bazine, peste 20 de tone. Cei care au murit au fost din mai multe bazine, nu numai dintr-unul, care au 780-800 mp la un bazin. Avem 20 de bazine mari. Nu le-a suprapopulat nimeni. Deocamdată nu pot să vă spun care sunt pagubele, pentru că evaluarea o face contabilitatea. Poate, da, să fie vorba de 900 milioane lei vechi. De la cine să recuperăm paguba? Nu e vina nimănui. Să ştiţi că nu numai la mine e aşa, peste tot e la fel, în foarte multe păstrăvării. Problema asta e la o anumită specie de păstrăv, la cel Fântânel”, ne-a spus Manole Păun.
Și Daniel Lupu, șeful DSV Argeş, îl contrazice pe Chiriloiu: „Nu am fost informat, nu m-a anunțat nimeni”
Şeful DS
VSA Argeş, Daniel Lupu, infirmă totuşi spusele directorului Chiriloiu de la Silvic, şi anume faptul că Direcţia Sanitar-Veterinară ar fi fost informată cu privire la îmbolnăvirea subită a păstrăvilor de la Oeşti. Directorul Lupu ne-a mai spus că au fost aduse probe recoltate de la peştii morţi pe 17 noiembrie a.c. Adică fix la o zi, după ce ne-am interesat noi la Direcţia Silvică în legătură cu incidentul de la Oeşti. Iată ce ne-a comunicat şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare: „Nu am fost informat. Nu m-a anunţat nimeni despre situaţia de la Păstrăvăria Oeşti. Trebuiau să aducă la laboratorul meu probe de apă şi de peşte. Eu sunt acum pe teren, dar o să dau un telefon să vorbesc cu colegii şi vă spun care e situaţia. La orice cantitate de peşte care moare, ei trebuie să ne anunţe”. Ulterior, directorul Lupu a revenit cu un telefon şi ne-a precizat că, pe data de 17 noiembrie, a fost adusă la laboratorul Direcţiei Sanitar-Veterinare o probă de peşte, iar analizele de laborator au confirmat faptul că e vorba de îmbolnăvirea cu Saprolegnia. „O să meargă colegii mei acolo să vadă care e situaţia. N-am de unde să ştiu care e situaţia din moment ce n-a fost făcută o anchetă epidemiologică. Nu au medic veterinar la păstrăvărie. Direcţia Silvică a avut medic veterinar acolo până acum câţiva ani, dar acum nu mai are”, ne-a mai spus directorul Daniel Lupu de la DSV Argeş. În loc de concluzie: de ce se contrazic flagrant cei implicați, cine mine și, mai ales, de ce?
Iustina Harco-Burcea
0 Comentarii